Creatorul teoriei "a patra dimensiune a artei"

Un alt mare artist a trecut in lumea umbrelor: sculptorul, pictorul, gravorul si criticul de arta Eugen Ciuca. In curand se vor implini 40 de zile de la acest nefericit eveniment; 40 de zile, dar cat timp... Putini sunt cei din tara care-si mai amintesc de el. Poate studentii de la Arte Plastice interesati de articolele pe care le-a semnat si poate - de ce nu? - indragostitii incremeniti in sarutul lumii langa "Coloana" care se afla (inca!) in Herastrau; poate si sportivii, caci busturi ale confratilor lor purtand semnatura artistului sunt amplasate langa marile stadioane din Bucuresti.
Nascut la 27 februarie 1913 in satul Miluan (judetul Cluj), a studiat Economia (1934- 1938) si apoi a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti (1942-1946), a fost sportiv de performanta (capitan, antrenor si mai tarziu presedinte al echipei de hochei a Universitatii din Cluj). In perioada 1958-1960 a fost director al sectiei "Arta Monumentala" a UAP (cu mai bine de un deceniu in urma participase la cel de-al doilea razboi mondial, in campania din Cehoslovacia, la sfarsitul conflagratiei intorcandu-se aici pentru a realiza Monumentul Eroilor Romani).
Sculptor prolific, inzestrat cu multiple posibilitati de exprimare, Eugen Ciuca s-a bucurat de recunoasterea institutiilor de profil din intreaga lume, dupa ce, la sfarsitul anilor '60, a plecat din tara. Lucrarile lui l-au plasat (ireversibil!) in randul marilor maestri ai artei universale, pentru ele fiind incununat de atatea ori cu lauri: medalia de aur pentru "Dante-35 de ani de creatie in sculptura si pictura" (Italia, 1976), medalia de aur pentru expozitia personala "Divina Comedia in imagini" (1977); a fost ales membru al "Academiei Tiberina" (Roma, 1973), "Fellow member and entry in the book of honnor" al American Bibliographical Institute ori "Nominated member of the International Association of Art" (UNESCO, Paris, 1981). Considerat a fi fondatorul teoriei "A patra dimensiune a artei", Eugen Ciuca a fost unul dintre cei mai importanti artisti ai secolului al XX-lea; cu o generatie mai tanar decat Brancusi, el si-a gasit marile surse de inspiratie, ca si inaintasul sau plecat din Hobita, in folclorul romanesc; arta lor a fost o sinteza a celor trei dimensiuni, numai ca Eugen Ciuca si-a gasit un drum propriu care i-a asigurat nemurirea: cea de-"a patra dimensiune a artei", ce i-a permis sa-si exprime fantezia intr-un mare numar de forme si proceduri ("primele trei dimensiuni sunt pur plastice si formale, spunea artistul, cea de-a patra este conceptuala, intelectuala").
"Frumusetea
a devenit
o necesitate culturala"
Asa scria in 1989 artistul cand isi definea teoria. Convins ca aceasta este si limbaj, deci comunicare, el considera ca frumusetea, tema care i-a urmarit pe toti marii initiati ai domeniului, de la greci incoace, nu este specifica doar naturii umane, ea este nelimitata.
Dar cum sa exprimi conceptul, imaterialul? Cum sa tai lemnul, cum sa sfredelesti piatra ca sa scoti din inima lor simbolul, sentimentul, mirarea? Urmarit de misterul vietii, el l-a cautat si in marmura policroma si in piatra de rau; "poet al materialului", el i-a convins pe iubitorii de arta ca lucrarile lui au primit suflet din sufletul sau; a alternat ca nimeni altul folclorul si avangarda, figurativul si abstractul, culoarea si forma. Pasionat de Divina Comedia care i-a servit ca sursa de inspiratie pentru 10 sculpturi, sute de picturi si pentru o serie de 600 de ilustratii, a participat la 88 de expozitii, dintre care 42 personale (prima la 6 ani). Avand numerosi discipoli si lucrari in cele mai mari noua muzee ale lumii (intre care si Gerald Ford Museum, dar si la Casa Alba), el ramane autorul unei arte sintetice, monumentale si cu o extraordinara capacitate aluziva. A fost tot timpul convins de necesitatea unei revolutii a domeniului, a crezut in valoarea universala a artei, in puterea ei umanizatoare, unificatoare acolo unde granite politice sau geografice despart. Nu intamplator si-a intitulat lucrarile "Armonie universala", "Germinatie", "Inflorire" etc. A crezut pana in ultima clipa in dialogul cu degustatorii de arta, a cultivat un permanent respect in relatiile cu cei ce i-au trecut pragul si si-a asumat viata cu o demnitate intalnita doar la marile spirite.
In urma lui au ramas sute de lucrari si Doamna Alicia, fiinta care i-a stat alaturi 63 de ani si pe umerii careia apasa acum responsabilitatea gestionarii acestor valori ce apartin patrimoniului mondial. Din pacate, uitat de confratii din tara, ca si de cei din strainatate, de altfel, s-a stins singur si nefericit, dupa o operatie pe cord deschis; suntem siguri insa ca in curand vom auzi de inca un roman care, asemenea lui Brancusi, va dobori recordurile marilor case de licitatii. Pentru ca Eugen Ciuca a fost un deschizator de drumuri. Locul lui in istoria artei universale este de necontestat.

---

Despre autor: