Balcicul, sursa inepuizabila de inspiratie

Asezare celebra in istoria artei, asemenea celor de la Fontainebleau, Barbizon sau Pont-Aven, Balcicul a reprezentat un moment de cotitura in arta autohtona. Aici s-au format, intr-o deplina libertate, intre 1913 si 1940, gratie luminii orbitoare, pamantului calcinat, tremurului apei si multitudinii etnice care i-a conferit culoare, " trasaturile definitorii ale picturii romanesti". Loc de pelerinaj al artistilor plastici, orasul de pe coasta Marii Negre aduna, in fiecare vara, nu mai putin de 150 de pictori, precum Tonitza, Ghiata, Steriadi, Pallady, Ressu sau Muntzer.
O revenire in locul magic, al Coastei de Argint, unde a creat toata floarea picturii interbelice, si unde Regina Maria - Sultana - si-a "zidit" un paradis, nu poate fi decat benefica pentru arta moderna. In acest scop, al "reinvierii spiritului Balcicului in pictura romaneasca", a fost initiat, acum un an, de catre Marilena Murariu, proiectul cultural "Pictori de azi la Balcic", program dezvoltat de Asociatia Elite Art Club UNESCO. Cea de-a doua editie a fost inaugurata, joi, in Galeria Artelor de la Palatul Cercului Militar National. Expozitia cuprinde aproximativ 80 de tablouri apartinand celor noua pictori romani care au participat anul acesta la tabara de creatie de la Balcic, in perioada 26 mai - 12 iunie: Ilie Boca, Silvia Cambir, Marcel Chitac, Serbana Dragoescu, Emanoil Mazilu, Minu Movila, Marilena Murariu, Mihai Sarbulescu si Dan Palade.
Presedinta Asociatiei Elite Art Club UNESCO, Mihaela Dragomir, care sustine financiar intregul proiect, ne-a declarat ca doreste sa extinda aceste tabere, invitand si elevi de la Liceul "Tonitza", studenti de la facultatile de profil, artisti din generatiile tinere, pentru a vedea cum percep ei Balcicul. "Intentionam, de asemenea, sa organizam expozitii si la Balcic si sa le itineram - atat expozitiile de grup cat si cele personale - in tara, in special in orasele mici care nu abunda in evenimente de acest tip. Cred, totodata, ca s-ar putea realiza un eveniment cultural de rezonanta mult mai ampla, mergand la Balcic cu mai multi jurnalisti, critici de arta, artisti plastici, oameni de cultura. In primii doi ani, proiectul <

> a inclus tabara de creatie si expozitia aferenta, dar si numeroase circuite culturale la care au luat parte artisti, critici de arta, muzeografi etc. Speram ca tabara de creatie sa devina cea mai valoroasa si cea mai iubita din intreg peisajul cultural romanesc", a continuat Mihaela Dragomir.
Marilena Murariu si-a propus sa selecteze, pentru aceste tabere, artisti cu o mai mare aplecare spre peisaj. "Anul acesta am sugerat, ca tema, un Balcic nocturn. Am remarcat, insa, cu durere, ca Balcicul sufera transformari in fiecare an. Locuri pe care le-am pictat cu un an inainte si la care as fi vrut sa revin, nu le-am mai gasit. De fapt, prin aceste tabere, urmarim nu o revenire la Balcic, ci o revenire la pictura adevarata, de buna calitate. Iar Balcicul este un taram indepartat, al viselor si al miracolelor, pentru ca acolo s-a creat aceasta scoala a picturii romanesti". Criticul si istoricul de arta dr. Adrian Silvan Ionescu este ferm convins ca Balcicul actual are inca " mare forta de impresionare si de catalizare a spiritualitatii plasticienilor romani". "Este un loc cu un har deosebit. Nu este vorba de artistii care au trecut pe acolo, nu este vorba de Regina Maria care l-a descoperit si care l-a marcat prin personalitatea ei fulminanta, ci este vorba de harul locului. Pentru ca acolo era acea atmosfera in care se putea crea, visa, in care se putea trai altfel decat intr-o capitala, uneori mohorata, cum era <> Bucuresti. Asa ca ii desfid pe toti pesimistii care neaga bogatia plasica a asezarii si ii sfatuiesc sa vina la Balcic si sa se nutreasca din acele surse inepuizabile ale frumusetii si ale spiritului istoric ce dainuiesc acolo".

---

Despre autor: