Starea de urgenta din Franta s-a permanentizat

Politia franceza a anuntat, ieri, "revenirea la o situatie normala peste tot in Franta", dupa valul violentelor de strada declansat in aceasta tara pe 27 octombrie. Directia generala a politiei nationale (DGPN) a comunicat ca, in noaptea de miercuri spre joi, au mai fost incendiate 98 de vehicule si s-au operat 33 de arestari, dar nu a fost semnalata nici o confruntare intre protestatari si fortele de ordine.
10.000 de politisti pe pozitii
Totusi, cei peste 10.000 de politisti mobilizati pentru restabilirea ordinii publice au ramas pe pozitii, pentru prevenirea unor potentiale noi tulburari, au avertizat surse oficiale franceze, citate de Rompres. Totodata, prin intrarea in vigoare a noii Legi privind starea de urgenta, care inlocuieste legea pendinte din 1955, din timpul razboiului din Algeria, se prelungeste, practic, starea de alerta decretata la 8 noiembrie, in baza vechii legi. Vechea lege stipula posibilitatea instituirii starii de urgenta doar pentru 12 zile, iar prelungirea acesteia nu se putea dicta decat prin elaborarea unei noi legi, ce ar fi trebuit trecuta prin Parlament. Noua lege, insa, prevede posibilitatea instaurarii starii de urgenta pe o durata de trei luni - unde si cand situatia o cere - iar prelungirea sau suspendarea acesteia fiind posibile printr-o simpla hotarare de guvern.
Prevederile noii Legi privind starea de urgenta se aplica din 21 noiembrie, daca nu mai intervin alte reglementari oficiale, in sensul ca autoritatile pot suspenda efectele aplicarii ei oricand si oriunde pe teritoriul Frantei.
68% dintre francezi aproba actiunile lui Sarkozy
Conform unui sondaj de opinie, 68% dintre francezi aproba actiunile ministrului de Interne, Nicolas Sarkozy, pentru stoparea violentelor. Totusi, aproximativ 2000 de persoane au raspuns miercuri seara apelului lansat de o alianta (reprezentand 50 de partide de stanga, sindicate si asociatii) de a manifesta, la Paris, impotriva "starii exceptionale" si a cere demisia lui Sarkozy.
Tulburarile au fost provocate de o "criza de identitate", a afirmat presedintele Jacques Chirac intr-o declaratie televizata. In opinia ministrului de Externe, Philippe Douste-Blazy, cauza ar fi fost "criza imigratiei si esecul integrarii", Franta trebuind sa-si puna "problema rasismului si a xenofobiei".
La randul sau, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a estimat ca problema violentelor in suburbii este europeana, semnaland ca si alte orase din Europa cunosc aceste situatii, "existand o problema de integrare a comunitatilor culturale sau religioase diferite" si criza economica generatoare de somaj.

---

Despre autor: