Stare de urgenta in Franta

Dupa 12 nopti de confruntari violente in periferiile pariziene si ale marilor orase din restul Frantei, situatia pare sa se fi deteriorat iremediabil. Aproape ca nu se mai stie care a fost declansatorul si cu certitudine, nu se stie daca si cand situatia se va afla din nou sub control. Noaptea trecuta, pe strazile Parisului sirenele politiei au urlat fara incetare, chiar daca in inima Capitalei nu s-au semnalat incidente. Adoptand principiul reactiei graduale, Executivul a trecut, ieri, la treapta urmatoare: decretarea starii de urgenta in termenii Legii din 1955. Este o procedura rarisima, care a fost aplicata pentru ultima data in Hexagon in timpul razboiului din Algeria (decretata in regiunea pariziana in aprilie 1961 si numai pentru algerieni). Ea a mai fost utilizata in teritoriile franceze de peste mare in 1985, in timpul revoltelor din Noua Caledonie. Arma a fost pusa in mainile prefectilor, care pot decide utilizarea ei pe teritoriul pe care isi exercita jurisdictia, si poate viza interdictii de circulatie sau rechizitii de bunuri. Chiar daca pentru moment, trimiterea armatei la periferii este o ipoteza, Legea din 1955 este o prima treapta spre o eventuala implicare a acesteia. Dominique de Villepin nu a exclus cu desavarsire aceasta posibilitate.
Parisul, preocupat de imagine
In afara de grija pentru reinstaurarea ordinii, francezii se confrunta in acest moment si cu o grava problema de imagine. Oficialitatile si presa incearca cu disperare sa evite sintagma "razboi etnic" sau "razboi religios" si privesc cu dusmanie catre presa straina care a pus stapanire pe acest subiect. In timpul dezbaterilor televizate a fost invocata in special presa americana, acuzata ca si-a trimis la Paris corespondentii de razboi, care opereaza in periferii asa cum lucreaza in Irak: cu body-guarzi. Daca masurile de precautie ale presei straine par exagerate, nu este mai putin adevarat ca realitatea este amenintatoare: nu mai putin de 22 de camere au fost furate in ultimele doua zile, echipele ruse si canadiene atacate in plina zi. Pe de alta parte, e greu sa nu constati ca ura intre cartierele sarace locuite aproape exclusiv de magrebieni sau africani, si arondismentele burgheze, albe si lepeniste (si, mai nou, sarkozyste) a atins culmi care frizeaza un punct de neintoarcere. Toti tinerii din periferii care au acceptat sa se exprime si-au clamat ura impotriva lui Sarkozy si a metodelor lui: "control de facies", respectiv, daca esti negru sau arab, e sigur ca vei fi interpelat de Politie fara sa fie absolut necesar sa fi facut ceva. Este ceea ce s-a intamplat cu cei doi adolescenti morti in urma cu doua saptamani din cauza ca au incercat sa scape unui astfel de control de identitate, care incepe intotdeauna printr-o arestare si apoi cu cateva ore la comisariat.
Sarkozy, in afara problemei
Daca metodele lui Sarkozy au fost puse la indoiala in ultimele zile, o privire mai atenta asupra actiunii sale la Ministerul de Interne face evidente fisurile din planul sau. Numit pentru prima data in functie in 2002, Nicolas Sarkozy s-a plasat imediat pe traiectoria candidatului la presedintie, subsumand toate actiunile acestui unic scop. El marturisea apropiatilor in acel moment ca nu va ramane la Interne mai mult de doi ani, pentru ca in doi ani va epuiza tot ce are de facut. Dupa cum se vede, eroarea a fost maxima! Sarkozy a cautat si a gasit pretextul sa plece de la Interne la inceputul lui 2004, insa in cei doi ani pe care i-a petrecut la Interne a consumat multa energie pentru a face galagie si foarte putina pentru a intra in fondul problemei. Astfel, am putut vedea in toata media franceza o enorma desfasurare de forte impotriva hotilor de gaini romani sau a prostituatelor albaneze, ca si cum intreaga insecuritate in Franta provenea de aici. Timp de cateva luni, cat s-a dezbatut Legea privind securitatea interna, problema centrala a fost: care e lungimea unei fuste dincolo de care o femeie poate fi arestata pe strada pentru sfidare la adresa bunelor moravuri. Timp de doi ani, Sarkozy nu a dat cu nasul de fondul problemei, si aceasta este problema periferiilor si a tinerilor cu parinti imigranti, nascuti pe teritoriul francez si care sunt cetateni francezi cu acte in regula. Acestia nu pot fi azvarliti peste granita, drept pentru care Sarkozy i-a lasat mostenire succesorului sau de la Interne. Numai ca, o data revenit in Guvern in postul care i-a adus glorie, ambitiosul candidat la prezidentiale risca sa piara pe limba lui. Departe de a fi rezolvat problemele de securitate, Sarkozy se afla, mai mult sau mai putin direct, la originea celor mai violente tulburari pe care le-a trait Franta in ultimii 30 de ani. (Fair PRESS, Paris)
Un roman pagubit
Printre vehiculele incendiate in timpul revoltelor din Franta s-a aflat si masina unui muncitor roman, care locuieste in apropiere de Paris, transmite Mediafax. "Am lasat-o in parcare seara, la ora noua si, cand m-am trezit dimineata, masina era arsa toata. Apoi au venit cei de la depanare, au ridicat masina si mi-au spus sa ma duc la Politie, pentru ca autoritatile sunt la curent cu ce se intampla", a declarat cetateanul roman, originar din Tara Oasului, dar care locuieste in Bobigny, langa Porte de la Vilette, localitate in apropiere de Paris. "Am ramas fara nimic, fara masina, fara scule", a mai spus el. Peste 6000 de masini au fost incendiate in Franta, de la inceputul violentelor, in conditiile in care suma medie platita de companiile de asigurari pentru un vehicul distrus in totalitate este de 3000 de euro, potrivit unui agent de asigurare, care a precizat, insa, ca nu toti proprietarii masinilor incendiate vor fi despagubiti. (D.E.)
Mobilizarea rezervistilor
Autoritatile de la Paris au impus, ieri, restrictii de circulatie pentru stoparea violentelor care au continuat, pentru a douasprezecea noapte consecutiv, in Franta, soldandu-se cu incendierea a aproximativ 1.173 de vehicule, arestarea a 330 de rebeli si ranirea a 12 politisti, transmite BBC. Anuntul a fost facut in urma unei reuniuni de urgenta a Executivului de la Paris, ministrul de Interne Nicolas Sarkozy urmand sa discute impreuna cu oficialitatile locale detaliile punerii in aplicare a unei legi din 1955, potrivit careia se poate declara stare de urgenta pe o perioada maxima de 12 zile. In conditiile escaladarii violentelor, autoritatile analizeaza posibilitatea prelugirii starii de urgenta, presedintele Jacques Chirac intentionand sa convoace, la sfarsitul saptamanii, o noua reuniune exceptionala a Consiliului de ministri, in cadrul careia va fi prezentat un nou proiect de lege pe aceasta tema, a declarat, ieri, purtatorul de cuvant al Guvernului, Jean-Francois Cope, citat de Mediafax.
Totodata, premierul Dominique de Villepin a anuntat mobilizarea unei forte suplimentare de 1.500 de rezervisti, care se vor alatura celor 8.000 de politisti detasati pentru operatiunile de stopare a violentelor. "Vom lua masurile necesare pentru restabilirea ordinii in Franta in cel mai scurt timp", a precizat premierul francez, excluzand, totusi, implicarea armatei in cadrul operatiunilor de restabilire a ordinii. Seful Executivului de la Paris a anuntat, totodata, o serie de masuri destinate sa faciliteze situatia persoanelor de origine araba si africana. Potrivit premierului, masurile destinate sa reduca nivelul de discriminare privind locuintele si munca vor fi accelerate, in conditiile in care Guvernul este constient ca cetatenii francezi din minoritatile etnice au avut de suferit din cauza ca au fost facuti sa se simta diferiti.
Apel la calm
Reprezentantii asociatiilor musulmane din Franta s-au reunit, luni seara, intr-o moschee din Clichy-sous-Bois, de la periferia Parisului, pentru a condamna violentele urbane si pentru a face apel la calm, relateaza Rompres. Presedintele Consiliului regional al cultului musulman, Breze Hadji Thami, a luat cuvantul pentru "a condamna incendiile si agresiunile" si pentru a cere reinstaurarea calmului. "Domnul ne interzice sa incalcam legea. Nu-i iubeste pe cei care incalca legea", a declarat responsabilul religios, care i-a incurajat pe imamii prezenti sa-i sensibilizeze pe credinciosii lor si "sa aiba un rol preventiv", mai ales seara. "Dorim sa transmitem un apel intregii Frante pentru a cere cu putere revenirea la calm", a declarat la randul sau responsabilul moscheii Bilal, Abderrahmane Bouhout. (D.E.)
Minim istoric pentru euro: 1,1711 dolari
Dupa violentele din Franta, a doua economie europeana, euro a atins valorile cele mai scazute din ultimii doi ani, in raport cu 15 devize majore ale lumii. Fata de dolar, euro a scazut ieri pana la un minim de 1,1711 dolari, la Londra, din cauza temerilor ca aceste violente s-ar putea extinde si in alte parti ale Europei. Potrivit Rompres, la acest nivel scazut, moneda unica europeana s-a tranzactionat doar in urma cu doi ani, in luna noiembrie 2003, cand pentru un euro se platea aproximativ 1,710 dolari. Cei care au incendiat masinile in Berlin s-ar putea sa se fi luat dupa francezi, au declarat surse ale politiei germane. "Violentele de acest fel se intind in Franta si s-ar putea extinde si in Germania si Belgia, ducand cu ele scaderea euro", a declarat de la Mizuho Corporate Bank Ltd. din Tokyo, Michiyoshi Kato, subliniind faptul ca multi investitori au subestimat amploarea violentelor. "Violentele actuale nu sunt de ajutor pentru euro", a declarat presedintele institutului de cercetari al Rabobank din Singapore, Jan Lambregts, care a adaugat ca moneda europeana s-ar putea tranzactiona pentru 1,15 dolari, in trei luni. (A.M.V.)
Ambasadorul Frantei la Bucuresti incearca sa imbunatateasca imaginea generala
"Nu este o intifada la periferiile Parisului"
Evenimentele care au afectat, in ultimele zile, Capitala franceza reprezinta o situatie generata de saracie si somaj, precum si de slaba scolarizare a tinerilor emigranti, a apreciat, ieri, ambasadorul Frantei la Bucuresti, Herve Bolot, citat de Rompres. Ceea ce se intampla acum in Franta "este un conflict determinat de probleme sociale, etnice si religioase, amplificate de saracia din comunitatile slab integrate din Franta", a declarat diplomatul francez, prezent, ieri, in Vrancea, la inaugurarea a doua unitati de invatamant afectate de inundatiile din vara acestui an si reabilitate cu finantare din partea Gas de France. "Avem o problema sociala deloc simpla. Este un conflict social generat de saracie, de somaj si de tinerii care sunt slab scolarizati, care nu merg la scoala si care refuza scoala. De asemenea, religia este foarte importanta in acest conflict. Acesta subliniaza toate diferentele si particularitatile din societate", a precizat ambasadorul Bolot. "Sunt cazuri de emigranti care au devenit celebri in Franta, precum Isabela Adjani sau Zinedine Zidane. In privinta politicii de emigrare, cred ca s-a esuat in procent de 50% si ca s-a reusit in acelasi procent. Ca in toate incercarile umane, exista rezultate pozitive si rezultate negative", a adaugat diplomatul francez, apreciind ca, in opinia sa, acest conflict "nu se va extinde in Europa". "Nu este o intifada la periferiile Parisului. Este o imagine comoda sa faci astfel de relatari, insa situatia nu este asa", a conchis ambasadorul Bolot. (D.E.)

---

Despre autor: