Lustratie 2005 - ultimul episod

Din rezolutia adoptata de liderii PNL saptamana trecuta, doar indemnul la "de-pesedizare" a razbatut in dezbaterea publica si politica. S-a retinut ca liberalii solicita curatirea institutiilor statului - a serviciilor secrete inclusiv - de catre oamenii fostei guvernari. Atata tot. Documentul Delegatiei Permanente a fost interpretat, in consecinta, ca o incercare de reanimare a unei promisiuni la moda in campania electorala de anul trecut.
Rezolutia PNL incepe, insa, cu decizia liberalilor privind sustinerea proiectului de Lege a lustratiei, "ca masura prioritara pentru asanarea morala si innoirea clasei politice". Si continua cu necesitatea prelungirii cu sase ani a institutiei abilitate sa cerceteze dosarele Securitatii (CNSAS), pentru ca abia in final sa se vorbeasca despre de-pesedizare.
Ordinea in care au fost prezentate temele si prezentarea proiectului lustratiei ca "masura prioritara" ne indeamna sa credem ca liberalii si-au propus, in primul rand, sa rezolve o istorica restanta: condamnarea comunismului, a fostei politii politice si a persoanelor implicate in sustinerea totalitarismului rosu. Varful de lance pe care se bazeaza PNL in aceasta tarzie cruciada a reformei morale este proiectul de lege privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist. Initiativa, semnata de patru parlamentari liberali, isi face incalzirea in culisele Senatului, cu speranta ca va intra, cat mai curand, in dezbaterea acestei Camere. Proiectul lustratiei ii vizeaza, printre altii pe fostii sefi ai PCR, pe cei care au lucrat in Securitate, pe procurorii, ambasadorii si rectorii care au slujit regimul comunist. Persoanelor vizate le este interzis sa candideze, sa fie alese sau numite in anumite functii publice, timp de zece ani (doi lustrii) de la intrarea in vigoare a legii.
Foarte multe voci apreciaza ca avem de-a face cu un proiect nascut mort. Ca lustratia nu va deveni niciodata litera de lege. Au trecut, totusi, 16 ani care de la detronarea regimului comunist, timp in care initiativele construite pe Punctul 8 de la Timisoara s-au lovit de zidul facut de o majoritate care nu dorea starpirea fantomelor trecutului. Pe de alta parte, la ce bun niste norme care ingradesc accesul la functii "fostilor" care nu mai sunt? Alaturandu-se acestui cor, mai multi analisti opineaza ca maniheismului post-decembrist i-a trecut vremea. Iar politicienii care mai incerca, azi, sa traga foloase exploatand clivajul comunist-anticomunist mizeaza pe o carte jucata si pierduta deja. Chiar si vechii luptatori si-au pierdut speranta. Constantin Ticu Dumitrescu - care a incercat sa promoveze un proiect al lustratiei, pe vremea cand liberalii aveau alte preocupari - marturiseste ca nu mai spera sa vada comunismul ingradit in Monitorul Oficial. George Serban, alt taranist care a incercat asanarea clasei politice, nu mai este printre noi. Liberalii care au scos de la naftalina, in 2005, proiectul lustratiei sunt constienti ca sansele transformarii acestuia in lege sunt putine. Parlamentul, forul legislativ suprem, este populat, inca, de foste "cadre", care nu isi vor obstructiona accesul la viitorul mandat votand prevederile initiativei liberale.
Dar miza revigorarii lustratiei este alta decat previzibilul scandal din plenul Legislativului. In momentul in care a nominalizat ca prioritate delimitarea de fostii comunisti, PNL a ales sa imbrace haina partidului istoric. Sa pozeze in "ultimul mohican" ramas din tribul celor care intrezareau mai-binele numai dupa inlaturarea comunistilor din sistem. A fost numai un joc de imagine? Nu stim, deocamdata.
Clar este faptul ca rezolutiei PNL, prin care nobilul proiect al lustratiei a fost readus la lumina, ii lipseste ceva. Daca vroiau sa dea un semnal clar, capii liberalilor trebuiau sa ceara acelor membri care intra, in acest moment, sub incidenta proiectului lor sa faca un pas inapoi. Altfel, cum poti sa propui "asanarea morala" avandu-l ca sef de filiala, la Gorj, pe Ilie Morega - subprefect, medaliat cu Ordinul "Erou al muncii socialiste" pe vremea lui Ceausescu, prefect sub guvernul Vacaroiu, inspector guvernamental al ministrului Octav Cozmanca, vicepresedinte al PRM Gorj? Si cum poti sa pretinzi "de-pesedizarea" dupa ce i-ai asimilat in grupul parlamentar pe fostii pesedisti Mihai Malaimare si Traian Dobre?
Pana una-alta, ne-am multumi ca CV-urile parlamentarilor liberali afisate pe paginile de internet ale Camerei si Senatului sa contina si aspecte referitoare la activitatea politica desfasurata inainte de 1989. Iar in momentul in care Legea lustratiei va intra la vot, acesta sa fie nominal. Asta-i tot.

---

Despre autor: