In 1970 se constituie la Arad o grupare de tineri intelectuali doritori sa faca arta "alternativa". Infiinteaza un "cineclub", Atelier 16, si produc filme pe (fireste!) 16 milimetri. Unii au formatie plastica sau filologica, altii sunt arhitecti, des
In 1970 se constituie la Arad o grupare de tineri intelectuali doritori sa faca arta "alternativa". Infiinteaza un "cineclub", Atelier 16, si produc filme pe (fireste!) 16 milimetri. Unii au formatie plastica sau filologica, altii sunt arhitecti, designeri, ingineri s.a.m.d. Pe langa titulatura respectiva, cineclubul foloseste si denumirea mai sofisticata si mai "independenta" kinema ikon, al carei etimologism cu sonoritate misterioasa - si poate ca si putintel ironica - semnaleaza interesul teoretic pentru limbajul "iconic", pentru sintaxa cadrelor in miscare.
Componenta grupului e fluida, unii vin, altii pleaca. In cele doua decenii de activitate sub regim comunist se aduna 62 de scurt-metraje "de autor": filme-experiment, filme-poem, filme-poanta. Aceste opere miniaturale (de cateva minute fiecare) si "poveriste" (realizate cu mijloace foarte modeste) exploreaza cu multa inventivitate, cu gratie, cateodata cu agresivitate, potentialul de semnificare al imaginilor neobisnuite sau neobisnuit alaturate: decupaje bizare, prim-planuri decontextualizate, facand imposibil de ghicit obiectele din care fac parte detaliile marite, imagini distorsionate (prin "efecte speciale" artizanale), montaje in ritmuri accelerate, aiuritoare, sau dimpotriva, lentoare, cadre lungi sau au ralenti, cu taieturi minime.
O serie de titluri ies catre mici festivaluri nationale sau in tarile din jur, iar in Arad sunt organizate in anii '80 cateva reuniuni "interdisciplinare", cu proiectii si dezbateri, alaturi de membrii kinema ikon participand numerosi literati si artisti vizuali, majoritatea din "noul val" postmodern al perioadei. Despre kinema ikon incepe sa se vorbeasca, sa se scrie, mediile intelectuale si creative afine - deci "alternative" si ele - iau act de existenta cercetarilor grupului.
Care, conectat rapid dupa 1990 la progresele informatice ale momentului, trece la experimente "mixed-media". Editeaza revistele "Conversatia" si "Intermedia".
Din 1994, improspatat cu nume noi, kinema ikon se profileaza pe lucrari hypermedia interactive pe suport electronic (CD-uri, Internet), uneori integrate in instalatii, alaturi de proiectii si alte componente concrete sau virtuale. Participa la manifestari artistice internationale de anvergura, expune sau face prezentari in mari muzee si galerii de arta contemporana. Reprezinta Romania la editia 2003 a Bienalei de la Venetia, unde expune instalatia multimodulara colectiva "alterim.exe_2" (creatie colectiva) si lucrarile pe suport electronic "Esoth Eric" si "net.art_kit" de calin man (artist care, adoptand limbajul comunicarii computerizate, semneaza in ultimii ani cu minuscule si cu "a" in loc de "a" in prenume). In prelungirea celor de la inceputul anilor '90, lucrarile sunt acum proiecte virtuale, stocate pe CD-ROM-uri sau pe site-uri de Internet, cu configuratie variabila, in functie de traseele pe care le alege publicul aflat in fata monitoarelor si a claviaturilor, cu ajutorul carora "acceseaza" diversele componente. Unele imagini sunt fotografice, scanate si apoi prelucrate, restul sunt generate in computer. Impresia de ansamblu e de univers eminamente - intr-adevar! - "alternativ", parca science fiction, provocator, nelinistitor. Proiectele continua sa investigheze zonele de granita ale vizualului, privilegiaza interferentele de orice fel si - foarte important - pun constant accentul asupra explorarilor de limbaj, sugerate sau explicate direct prin titluri si adnotari sau prin elaborari conceptuale, in texte teoretice insotitoare.
Cateva nume: Ioan Ples, Emanuel Tet, Viorel Simulov, Ioan Galea, Valentin Constantin, Ovidiu Pecican, Liliana Trandabur, Romulus Bucur, Ioan T. Morar, Calin Man/calin man, Judith Angel, Peter Hegel, Caius Grozav si multi altii (zeci si zeci de nume din doua-trei generatii succesive, realizatori de lucrari sau participanti la actiunile kinema ikon), pana la cei mai noi membri, graficieni, webdesigneri si programatori precum Andreea Bencsik, Adrian Sandu, Florin Hornoiu, Alin Gherman, Paul George Bodea.
Fondatorul, animatorul, teoreticianul si promotorul grupului, de la inceput si pana azi, a fost si este Gheorghe Sabau, coordonator acum al catalogului publicat cu ocazia recentei retrospective "dupa 35 de ani", gazduite de Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti. O carte cu totul speciala, in doua volume: un splendid album pe hartie si o coperta separata care adaposteste, pe doua CD-uri, bilantul integral kinema ikon (filme, fotografii, lucrari virtuale, texte, publicatii, documente). In deschiderea catalogului, Gheorghe Sabau semneaza o ampla, pasionanta, emotionanta reconstituire narativa a existentei acestui grup care a facut cu eroism experimente vizuale in Romania comunista si este astazi perfect compatibil cu cele mai indraznete cautari artistice "virtuale", multi- si hypermedia din lume ("Istoria contextuala a grupului kinema ikon")...


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.