Despagubirea Regelui Mihai, la Curtea Constitutionala

Curtea Constitutionala va decide azi asupra proiectului de lege prin care s-a hotarat despagubirea cu 30 de milioane de euro a fostului suveran al Romaniei, Majestatea Sa Regele Mihai I de Hohenzollern Sigmaringen. Asta dupa ce, anul trecut, proiectul de lege prin care Regele Mihai I urma sa fie despagubit cu 30 de milioane de euro a fost atacat de parlamentarii grupului Partidul Romania Mare.
Inca de la data adoptarii proiectului, deputatii si senatorii Partidului Romania Mare si-au anuntat intentia de a-l ataca la Curtea Constitutionala. Astfel, in plenul Camerei Deputatilor, Petru Calian, parlamentar PRM, preciza ca nu este cunoscut modul in care a fost negociata suma care urma sa fie primita de Majestatea Sa Regele Mihai I si nici modul in care au fost evaluate bunurile. In cele din urma, parlamentarii PRM au contestat la Curtea Constitutionala proiectul de lege dupa ce acesta a fost aprobat de Parlament si inainte de a fi promulgat de Presedintie.
Prevederile proiectului
Prin notificarea nr. 333/2001, ultimul suveran al Romaniei, Majestatea Sa Regele Mihai I de Hohenzollern Sigmaringen a cerut Primariei orasului Sinaia restituirea in natura a tuturor imobilelor apartinand domeniului Sinaia, la momentul preluarii acestora prin Decretul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, din mai 1948. Totodata, s-a solicitat Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat restituirea in natura a imobilelor componente ale domeniului Sinaia aflate in administrare.
In urma negocierilor dintre fostul Guvern al Romaniei si negociatorul sef al Casei regale, Andrew Popper, cabinetul Nastase a propus Parlamentului, la data de 21 octombrie, un proiect de lege prin care sa se incheie litigiul dintre statul roman si Majestatea Sa Regele Mihai I si care sa reglementeze situatia juridica a bunurilor care au apartinut fostului suveran. Astfel, Regele Mihai I urma sa fie despagubit cu suma de 30 de milioane de euro pentru castelele Peles, Pelisor si Foisor. Cele 30 de milioane de euro urmau sa fie platite esalonat, in transe egale, pe o perioada de doi ani, plata primei transe urmand sa fie facuta in termen de 30 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a legii. Totodata, urmau sa ii fie restituite vilele Cavalerilor din Sinaia si dreptul de folosinta a Palatului Elisabeta.
Proiectul a primit votul final la Camera Deputatilor, cu 16 voturi impotriva si patru abtineri, fiind adoptat pe articole.
Statul are posibilitatea de a-l da in judecata pe Regele Mihai I
Interesant este ca la momentul aprobarii proiectului de lege, senatorii juristi din PSD - partid aflat in acel moment la guvernare - au initiat mai multe dezbateri pe marginea altei prevederi a legii. Mai exact, cea prin care Principesa Margareta si Principele Radu au primit drept de folosinta gratuita a Palatului Elisabeta. Senatorii PSD s-au impotrivit din rasputeri ca Principesa Margareta si Principele Radu sa poata beneficia de acest drept, sustinand ca se creeaza o discriminare fata de ceilalti sefi de stat.
De asemenea, senatorii juristi ai PSD au acceptat un amendament care practic da posibilitatea statului roman sa il actioneze in judecata, pentru eventuale despagubiri, pe Majestatea Sa Regele Mihai I. Senatorii Partidului Social Democrat au sustinut ca acest amendament nu face altceva decat sa dea posibilitatea unui guvern viitor sa promoveze o actiune impotriva fostului suveran, pentru ca acesta sa despagubeasca statul roman. (M.V.R.)

---

Despre autor: