Imperiul isi trimite oamenii in zonele experimentale, unde aplica noi idei dupa care ii retrage, analizeaza efectele si foloseste experienta acumulata. Basarabia constituie un teren experimental preferat de foarte multa vreme. In primii patru ani ai
Imperiul isi trimite oamenii in zonele experimentale, unde aplica noi idei dupa care ii retrage, analizeaza efectele si foloseste experienta acumulata. Basarabia constituie un teren experimental preferat de foarte multa vreme. In primii patru ani ai ocuparii Basarabiei de Imperiu, administrarea noului teritoriu a fost in mainile a doi militari: amiralul P. M. Ciceagov si generalul I. M. Harting. Nici unul dintre ei nu a obtinut rezultate spectaculoase in administrarea Basarabiei, primul fiind caracterizat drept un idealist, al doilea un tip irascibil si grabit, insa experienta lor a fost definitorie pentru viitorul tinuturilor dintre Prut si Nistru. Ciceagov a militat pentru pastrarea unei administratii locale, in vreme ce Harting s-a manifestat ca un adept al unei rusificari cat mai rapide. Cei doi militari s-au remarcat in cursul razboaielor napoleoniene, primind delicata sarcina a instapanirii intr-o noua provincie.
Administratorii Basarabiei comunicau direct cu tarul, scurtcircuitand canalele administrative prea birocratice. Scrisorile de la Chisinau catre tar erau marcate simplu "po Bessarabii" ajungand imediat in mainile suveranului, care la randul lui discuta direct cu oamenii lui din Basarabia.
Ciceagov, in calitate de prim administrator imperial al Basarabiei, nu a avut instructiuni precise din partea tarului Alexandru al II-lea in ceea ce priveste structura administrativa a noii provincii, trebuind sa se bazeze pe propria judecata. Principala sarcina a amiralului era aceea de a "usura situatia locuitorilor Basarabiei si de a-i face sa se simta atasati de sceptrul Nostru"- dupa cum ii scria tarul. Intr-o prima faza, Ciceagov a ales sa lucreze cu boierii rusofili ramasi intre Prut si Nistru, boieri incantati de faptul ca au scapat de taxidarii otomani si care sperau ca ii vor evita cu succes pe cei imperiali. Cu atat mai rau pentru taranime: crezandu-se eliberati de orice responsabilitate ispravnicii si-au intensificat abuzurile, exasperand locuitorii Basarabiei care au inceput sa treaca Prutul in numar masiv. In februarie 1813, consulul francez la Iasi, Fornetty scria la Paris ca "malul stang al Prutului va fi inchis mai ermetic ca niciodata, sub pretextul izbucnirii unei epidemii de ciuma care exista doar in imaginatia guvernatorului de la Chisinau". Cortina de baionete imperiale de pe Nistru a dezvaluit adevarata fata a administratiei progresiste a lui Ciceagov.
In urma acestor esecuri, administratia generalului Harting a propus un nou experiment. Acesta a sustinut in permanenta ca "singurul mod de a reforma Basarabia este sa aducem oblastia sub stapanirea coroanei din toate punctele de vedere". Dupa parerea lui Harting, singura solutie pentru problemele imperiale intre Prut si Nistru era aplicarea riguroasa a legilor rusesti, combinata cu o verificare stricta a tuturor oficialilor bastinasi.
Rusificarea provinciei, propusa de Harting, a fost pana la urma solutia aleasa si mentinuta ca politica generala. Tot in aceasta perioada a fost declansata si operatiunea de modificare a structurii populatiei din Basarabia, fiind adoptata o politica de colonizare intensiva a provinciei.
Principiile imperiale de mentinere a controlului au ramas neschimbate peste ani: inchiderea granitei in orice forme, impunerea unei forme de administratie proprie, modificarea structurii etnice. Pretiosii oameni ai imperiului continua sa existe si sa experimenteze la granita stapanirii.
Dmitri Kozak, autorul memorandumului care a impus principiile pe baza carora se discuta situatia Basarabiei de azi, este unul din oamenii imperiului de azi. Kozak a rezumat in planul sau liniile de la care Moscova nu se abate in problema granitei la Nistru: Transnistria trebuie sa fie recunoscuta ca entitate statala misiunea sa fiind sa legitimeze prezenta militara rusa in regiune. Dmitri Kozak a iesit din anonimat in 1990, cand a contribuit la reformele legislative din Sankt Petersburg - in mod semnificativ locul de lansare pe scena politica a lui Vladimir Putin. Din anul 2000 Kozak ocupa postul de sef al administratiei prezidentiale de la Moscova, indeplinind diverse sarcini speciale. In perioada remanierii guvernamentale de la Moscova se zvonea ca Dmitri Kozak ar putea primi postul de premier. Insa functia de "trimis special al presedintelui Federatiei Ruse" este ceva mult mai interesant si provocator. In aceste zile il gasim pe Kozak in Districtul Federal Sud - in Caucazia, unde Moscova se straduie sa tina in frau violentele. "Orice teorie referitoare la separarea Caucazului de Nord de Rusia ramane o fantezie", a declarat recent Kozak prezentand viziunea imperiului fata de zona in care actioneaza. In timpul mandatului sau in Basarabia, Kozak a fost ajutat de un alt amiral - de data aceasta in serviciile de informatii ale marinei ruse - Iuri Zubakov, care a ocupat functia de ambasador al Moscovei la Chisinau. Trambulina basarabeana i-a folosit si lui Zubakov - care a saltat pana la functia de secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.