FMI o intoarce, conditionat

Acordul Fondului Monetar International cu Romania nu a fost anulat. Reprezentantii FMI la Bucuresti isi nuanteaza pozitia cu privire la acordul Stand-by. Concluzia este ca au fost o serie de "confuzii" in mass-media care au interpretat in maniera proprie calificativul "off-track" pe care cei de la FMI l-au dat acordului.
"Deraierea" nu presupune cu necesitate si o rupere a intelegerii cu Fondul, ci doar "ca politicile aplicate de Guvern nu sunt in conformitate cu obiectivele acordului Stand-by de a reduce inflatia, a limita dezechilibrele externe si de a promova cresterea economica. Cea de a doua si a treia analiza in cadrul acordului nu pot fi finalizate in acest moment". Insa doar atat. Actualul acord ramane in vigoare pana in iulie 2006. Totodata, staff-ul FMI isi mentine disponibilitatea pentru consultari in cazul in care Guvernul hotaraste sa schimbe actualul pachet de politici fiscale si monetare, se mai precizeaza in comunicatul Fondului.
Raman, in fapt, aceleasi probleme. Reprezentantii FMI sunt ingrijorati in continuare de consumul excesiv si de deteriorarea echilibrelor exerne. De asemenea, comunicatul vorbeste de unele "declaratii eronate". Premierul Tariceanu pare sa fie unul dintre cei vizati. Reprezentantii FMI afirma ca nu au recomandat inghetarea salariilor si folosirea veniturilor din privatizare pentru rambursarea datoriei. Opinia lor este una mai nuantata: "Noi am mentionat ca intr-o economie europeana moderna cu inflatie scazuta cresterile salariale sunt acordate o singura data pe an si ca aceste majorari ar trebui diferentiate in functie de nivelul de calificare al personalului din sectorul public. Anul trecut, autoritatile au acordat cresteri salariale multiple si excesive care au fost in mica masura corelate cu productivitatea sau cu cerintele profesionale ale unui sector public modern. Aceste practici au un impact pe termen scurt si afecteaza orice incercare de a controla inflatia."

Moody's: Guvernul aplica politici imprudente

Politicile economice pe care le aplica autoritatile de la Bucuresti nu sunt probabil cele mai "prudente". In acelasi timp, masurile sugerate de FMI par a fi cea mai buna solutie, a declarat pentru Mediafax analistul Moody's, Pierre Cailleteau. "Cu toate acestea, nu credem ca riscurile vor creste efectiv sau ca autoritatile vor derula politici gresite, cu siguranta nu inainte de momentul aderarii la Uniunea Europeana", a adaugat reprezentantul agentiei de evaluare financiara. Totodata, el remarca drept meritorie opinia oficiala a Bucurestiului potrivit careia Romania este capabila sa-si gestioneze singura economia, in calitate de viitor membru UE. In prezent, Romania beneficiaza din partea agentiei de rating de calificativul "Ba1", cu doar o treapta sub pragul care marcheaza intrarea in categoria investitiilor considerate cu grad scazut de risc. Pe de alta parte, "respectarea unui acord cu Fondul Monetar nu reprezinta o conditie pentru integrarea in UE si este improbabil ca temerile referitoate la aparitia unor dezechilibre macroeconomice sa determine Comisia Europeana sa propuna amanarea datei de aderare cu un an", a afirmat Cailleteau. Concluzia este ca aderarea depinde in continuare doar de rezultatele economiei.
"Perspectivele sunt pozitive datorita numarului de avantaje atat la nivel micro, cat si la nivel macroeconomic derivate din calitatea de membru al unei zone economice eficiente si sanatoase", a subliniat reprezentantul Moody's.

Solutia: cresterea veniturilor bugetare

Fara un sistem de incasari de minim 35% din Produsul Intern Brut, Romania se lasa singura in afara Europei.
Viziunea fiscala europeana presupune cheltuieli consistente ale statului pentru educatie si infrastructura. Romania se apropie mai mult de Lituania, Azerbaijan, Kazahstan sau Albania, state cu venituri bugetare sub 30% din PIB. Vecinii bulgari stau mult mai bine la acest capital. Ei inregistreaza venituri la bugetul consolidat de 41% din PIB. In acest context, amanarea masurilor pentru majorarea veniturilor bugetare este inexplicabila, a declarat, ieri, la Sinaia, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. Totodata, el a afirmat ca politica cu privire la veniturile bugetare si implicarea statului in proiecte de dezvoltare ar trebui sa faca obiectul unei dezbateri publice. O astfel de dezbatere publica ar trebui sa vizeze inclusiv nivelul cotei unice de impozitare. Structural, Romania nu poate atinge un nivel mai ridicat de 35% din PIB. Deci, simpla imbunatatire a colectarii nu este suficienta. Trebuie regandit, in spirit european, intregul sistem de taxe si impozite. Lazea considera necesar un dialog public si o responsabilizare comuna cu privire la modelul aplicat. E nevoie de un buget strans, cu putine proiecte publice sau de o reforma fiscala care sa ofere posibilitatea unor programe de dezvoltare dupa model european.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe