Tariceanu, dezamagit de contabilii FMI

Luni s-a anuntat public intreruperea acordului stand-by cu FMI, acord al carui sfarsit era prevazut de analistii economici inca de acum cateva saptamani. Urmeaza un razboi al declaratiilor de a caror valoare de adevar depinde modul in care Romania va evolua in urmatorii ani. De partea cui sta dreptatea, a viziunii sumbre a reprezentantilor FMI, sau a vocilor mai increzatoare din Guvern? Argumente vin dinspre ambele parti.
Premierul Tariceanu ofera o imagine plastica a fenomenului. Abordarea FMI referitoare la efectele cotei unice de impozitare denota un calcul de "marunt contabil". Guvernul nu a putut accepta aceasta filosofie si considera ca, impreuna cu BNR, poate gestiona propriile politici fiscale, bugetare si monetare, a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
El a precizat ca efectele cotei unice, politica salariala si tarifele la gaze naturale au fost principalele probleme asupra carora partea romana si negociatorii Fondului Monetar International nu s-au putut intelege.
Tariceanu a mai spus ca intelegerea cu FMI ar putea, totusi, sa continue, in cazul in care partea romana si expertii Fondului vor ajunge la un punct de vedere comun in vizitele pe care acestia urmeaza sa le efectueze la Bucuresti la finele anului si in luna martie 2006.

Isarescu explica politica BNR

"Nu consider ca stadiul actual cu FMI trebuie dramatizat. Avem obiective apropiate, dar avem divergente de politici. Este momentul responsabilizarii", a spus guvernatorul BNR.
Cuvantul-cheie, responsabilitate, apare in contextul in care expertii FMI au recomandat Bancii Nationale sa revina la programul de tintire a inflatiei care utilizeaza in principal parghia dobanzii si sa creasca ratele dobanzilor de interventie. In fapt, FMI reproseaza BNR ca, prin scaderea dobanzilor, incurajeaza creditul in lei, care se transpune in consum si afecteaza balanta de plati. In problema deficitului de cont curent, Isarescu a subliniat ca dinamica nu este semnificativ diferita fata de anul trecut. Dupa ce va fi calculat deficitul de cont curent pe 2004, se va vedea ca cifra se apropie de 8%, foarte aproape de nivelul estimat pentru acest an, de maximum 9% din Produsul Intern Brut. Isarescu a reafirmat ca o mare parte din consum provine din fondurile transferate de romanii din strainatate.
Totodata, guvernatorul BNR a comparat relatia Romaniei cu FMI cu situatia a doi medici care identifica boala pacientului, dar aplica tratamente diferite. "Cheia rezolvarii problemei este cum va reactiona economia romaneasca la diferitele tratamente", a declarat Isarescu.

Problema este ponderea redusa a veniturilor in PIB

Ideea comuna a ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, si a guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, a fost aceea ca Romania are o problema in ceea ce priveste ponderea redusa a veniturilor in PIB. Vladescu a afirmat ca nici un ministru al Finantelor din Romania postdecembrista nu a reusit sa obtina un nivel al veniturilor bugetare de peste 31% din PIB, indiferent de mixul de taxe aplicat.
In acelasi timp, pozitia sa fata de relatia cu Fondul este extrem de ferma. Vladescu declara ca FMI a incercat sa impuna conditii inacceptabile. Oficialii de la Bucuresti sunt siguri ca indicatorii stabiliti pentru anul viitor, printre care un deficit de 0,5% din PIB, nu vor fi depasiti.
"Prin recomandarile facute, FMI a avut o pozitie pe care romanul o exprima cu <>. FMI a vorbit despre posibile derapaje intr-un orizont de timp pe care nu l-a putut defini", a adaugat Vladescu. "Pietele si investitorii privati au cea mai buna perceptie", a mai afirmat Vladescu.

"Cred ca Romania are nevoie de pastrarea echilibrului macroeconomic pentru ca, indiferent de existenta unui acord sau nu cu FMI, economia practic reactioneaza la fel, adica un deficit bugetar mai mare inseamna o inflatie mai mare, chiar daca avem sau nu un acord cu FMI", a declarat Ionut Popescu, fostul ministru de Finante.

"Este, poate, cea mai rea veste, din punct de vedere economic, pe care poate sa o primeasca Romania, dupa Raportul de tara, care, in ce priveste criteriile economice, a fost destul de critic vizavi de politicile actualului Guvern", a declarat Mihai Tanasescu, fost ministru de Finante.

"Am recomandat bancii centrale sa unifice ratele de interventie si sa creasca nivelul dobanzii de sterilizare la cel aprobat in Consiliul de Administratie al BNR. Din punctul de vedere al Fondului, banca centrala a redus necorespunzator rata dobanzii, incepand din luna august", a afirmat Van der Mensbrugghe, seful delegatiei FMI la Bucuresti. Potrivit FMI, decalajul mare intre rata inflatiei din Romania si cea din zona UE afecteaza competitivitatea firmelor romanesti, mai ales ca moneda nationala va continua sa se aprecieze. "In ultimele 12 luni, castigul leului in raport cu euro s-a ridicat in termeni reali la 25%", a mai spus Van der Mensbrugghe.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe