Am rupt-o cu FMI

Acordul incheiat de Romania cu Fondul Monetar International (FMI) in luna iulie 2004 a incetat, a anuntat ieri negociatorul-sef al Fondului in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe. "Din luna septembrie 2004, nu am mai reusit sa facem nici o revizie in cadrul acestui acord si, din punct de vedere tehnic, aceste revizii trebuiau realizate la finalul fiecarui trimestru", a explicat oficialul FMI, adaugand ca va informa conducerea Fondului in cursul acestei luni de incetarea acordului cu Romania. "Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala", considera reprezentantii FMI. Principalele riscuri ale continuarii actualei politici de catre Guvern sunt, in opinia oficialului FMI, cresterea inflatiei, a deficitului de cont curent si cresterea vulnerabilitatii economiei romanesti in exterior.
Fondul estimeaza pentru 2006 o rata a inflatiei de 6,5% si un deficit bugetar de 1% din PIB, nivel dublu fata de cel prevazut in proiectul de buget inaintat Parlamentului, a precizat Emmanuel van der Mensbrugghe.
Principalele obiective de politica macroeconomica analizate de expertii Fondului sunt balanta de plati, inflatia si cresterea economica. In ceea ce priveste balanta de plati, se constata, in opinia FMI, o crestere a consumului care a dus la cresterea deficitului de cont curent de la cinci miliarde de euro in 2004 la opt miliarde de euro in 2005, ceea ce creeaza dezechilibre in economia Romaniei. In ceea ce priveste inflatia, dupa ce anul trecut aceasta a scazut la o singura cifra, in acest moment cresterea preturilor se situeaza la aproximativ 8,5%. "Deci a existat o foarte mica reducere a inflatiei in pofida faptului ca rata de schimb leu/euro s-a apreciat puternic in ultima perioada. Cand ai o apreciere leu/euro de 15% te astepti la o reducere mai mare a inflatiei. Acest lucru nu s-a intamplat, ceea ce demonstreaza ca economia se supraincalzeste", a explicat van der Mensbrugghe.
"Guvernul nu abordeaza cu seriozitate dezechilibrele"
Si la nivelul cresterii economice s-a observat o reducere a indicelui de crestere. "In primele sase luni, cresterea economica a fost de 4,9%, fata de 8,3% in primele sase luni din 2004", a spus reprezentantul FMI, adaugand ca o parte a acestei descresteri a fost cauzata de factori obiectivi, cum ar fi ponderea agriculturii grav afectata de inundatii in acest an. "Exista insa si motivatii interne, cum ar fi descresterea considerabila a exporturilor, care are un impact semnificativ asupra cresterii economice", a mai spus van der Mensbrugghe. "Guvernul nu abordeaza cu seriozitate aceste dezechilibre. Concentrarea se face pe obiective pe termen scurt, iar noi le consideram prioritare pe cele pe termen mediu", a precizat oficialul institutiei financiare internationale.
Referitor la politica salariala, expertii FMI considera ca Guvernul ar trebui sa se raporteze la obiectivul de inflatie. "Intr-o economie cu o inflatie de o singura cifra, este normal ca salariile sa creasca o singura data pe an. Aceasta este practica in tarile Uniunii Europene. |nsa in Romania au avut loc patru majorari salariale in ultimele 12 luni, cresterea cumulata fiind de 50%. Este dificil sa reduci inflatia cu asemenea cresteri salariale. Numai in octombrie 2005, salariile bugetarilor au fost marite cu 9% si asta inseamna ca acestea nu trebuie sa mai creasca pana in octombrie 2006", a subliniat van der Mensbrugghe. Ca o solutie a cresterii veniturilor angajatilor, oficialul FMI recomanda o reforma structurala a serviciilor publice.
"Proiectul bugetului pe 2006 este nerealist"
Proiectul bugetului de stat pe 2006, construit pe un deficit de 0,5% din PIB, este nerealist, apreciaza expertii Fondului. "Credem ca, de fapt, deficitul ar putea sa ajunga la 1% din PIB, insa exista o nesiguranta legata de fondul de salarii, iar modificarile la Codul Fiscal nu au fost aprobate de Parlament si este posibil sa se modifice in continuare, deci nu putem sa inaintam o tinta clara", a mai spus van der Mensbrugghe. In opinia sa, ar fi trebuit mai intai modificat Codul Fiscal si apoi elaborat proiectul de buget. Principala problema consta in faptul ca din ce in ce mai multi bani merg la salarii si pensii si mai putini catre cheltuieli de capital. "Proiectul contine cheltuieli diminuate si necorespunzatoare pentru sanatate, educatie si infrastructura, in special pentru drumuri si cai ferate. Pentru a se imbunatati perspectivele de crestere economica, este imperativ necesar ca mai multe resurse sa fie concentrate pe aceste sectoare", considera van der Mensbrugghe. El a criticat Guvernul si referitor la introducerea, incepand cu acest an, a cotei unice de impozitare. "Ideea nu este neaparat rea, insa printr-o cota de 16%, Guvernul a redus substantial veniturile la buget. Pe de alta parte, nu a reusit sa elimine o parte din numeroasele scutiri de la plata impozitului pe profit, respectiv venit", a explicat oficialul FMI. Prin introducerea taxei de 16%, veniturile la buget au fost diminuate cu aproximativ un miliard de euro, respectiv 1,5% din PIB. Insa raportul "Venituri in PIB va scadea in 2005 la 29% fata de 29,5% in 2004. "Descresterea de doar 0,5% se datoreaza incasarilor mai mari din TVA care depasesc considerabil proiectiile. Aceasta este inca o dovada a exploziei consumului", a afirmat van der Mensbrugghe.
"Romania are cea mai redusa pondere a veniturilor in PIB"
El a subliniat ca, in luna iulie, a recomandat Guvernului majorarea TVA de la 19% la 22%, ceea ce ar fi adus la buget venituri de peste 1% din PIB, ceea ce reprezinta o crestere semnificativa. Guvernul a refuzat sa adopte aceasta masura. Reprezentantul FMI a precizat ca este necesara o crestere a veniturilor bugetare pe o baza sistematica, referindu-se la reducerea contributiilor sociale, care sunt prea mari, fiind insa necesara o compensare cu alte impozite si taxe. "Romania este tara cu cea mai redusa pondere a veniturilor in PIB, in condiitiile in care tarile din UE, cu exceptia Lituaniei, au un nivel de cel putin 35% (...) Sfatul nostru este sa faceti aceasta corectie acum, pentru ca mai tarziu va avea o amploare mai mare, iar costurile vor fi mai ridicate si mai dureroase", a mai spus reprezentantul FMI.
Expertii Fondului sunt nemultumiti si de modul de cheltuire a banilor publici, aratand ca excedentul bugetar din primele trei trimestre va crea o presiune asupra economiei in ultima parte a anului, avand in vedere ca deficitul prognozat pentru acest an se ridica la 1% din PIB. "De fapt, Guvernul pregateste o noua rectificare a bugetului si nu avem nici acum o viziune finala asupra cifrelor din acest an", a mai spus Mensbrugghe. El apreciaza ca infuzia de cheltuieli bugetare in ultimul trimestru ar putea afecta tinta de inflatie pentru acest an, avand ca referinta palierul superior al intervalului anuntat de banca centrala, respectiv 8,5%. Pe de alta parte, Mensbrugghe considera realista o atingere a unei rate de inflatie la finele anului viitor de 6,5%, desi a exprimat unele rezerve. El considera ca Guvernul ar trebui sa subordoneze politica salariala si pe cea fiscala atingerii tintei de inflatie. Nivelul estimat de autoritati pentru inflatia din 2006 este de 5%, intr-o marja de variatie de plus/minus un punct procentual.
"BNR a redus necorespunzator dobanzile"
In opinia expertilor FMI, Banca Nationala a Romaniei a redus necorespunzator dobanzile, rata efectiva a dobanzii de sterilizare fiind in acest moment de 4%, real negativa avand in vedere inflatia de 8,5%. Din cauza reducerii dobanzilor, creditul in lei a luat amploare, fapt care creeaza o presiune in exces asupra economiei. "Am recomandat BNR sa reunifice ratele si sa creasca dobanda de sterilizare la nivelul celei anuntate de conducerea bancii (n.r. - 7,5% pe an)", a mai spus oficialul FMI, subliniind ca este absolut necesar ca inflatia in Romania sa scada, avand in vedere ca in tarile UE aceasta se situeaza la 2,5%. "Am recomandat bancii centrale sa revina la programul initial de tintire a inflatiei, in care principala parghie o reprezinta dobanzile", a mai spus oficialul FMI. Van der Mensbrugghe sustine descurajarea fondurilor speculative prin masuri menite sa limiteze sustenabil diferentialele dobanzilor. Expertii FMI pledeaza pentru o concentrare pe reducerea inflatiei care sa permita scaderea pe termen lung a dobanzilor. Potrivit FMI, decalajul mare intre rata inflatiei din Romania si cea din zona UE afecteaza competitivitatea firmelor romanesti, mai ales ca moneda nationala va continua sa se aprecieze. In ultimele 12 luni, castigul leului in raport cu euro s-a ridicat in termeni reali la 25%, a mai spus van der Mensbrugghe. In acest context, expertii FMI apreciaza ca este nevoie de o regandire a mixului de politici monetare, fiscale si salariale, care sa permita reducerea consistenta a inflatiei.
Relatiile cu FMI se vor limita la consultari anuale
In ceea ce priveste nivelul arieratelor din economie, seful misiunii FMI in Romania a explicat ca acesta este in scadere in special datorita privatizarilor din sectorul energetic. "Monitorizam in continuare 51 se intreprinderi publice pentru a incerca sa minimizam deficitul cvasifiscal. Aspectul nou in aceasta categorie il reprezinta, insa, pierderile Bancii Nationale a Romaniei, care necesita anumite masuri corective", a subliniat van der Mensbrugghe. El a mai spus ca progresele in privatizarea sectorului energetic si restruc=-turarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de incalzire centralizata continua sa intarzie, iar preturile la gaze au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internationale.
Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sunt acum in intarziere.
Eventualitatea ruperii acordului cu FMI a fost adusa in discutie prima data de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, negociatorul-sef in relatia cu institutia financiara internationala. La jumatatea lunii trecute, acesta recunostea ca aranjamentul va fi abandonat daca nu se ajunge la o intelegere in cadrul actualelor negocieri. La vremea respectiva, Vladescu arata ca, in aceasta situatie, Romania va continua sa aplice propriile politici la nivel macroeconomic, pe care le va explica oficialilor Comisiei Europene.
Declaratia ministrului Finantelor a fost sustinuta recent si de premierul Calin Popescu Tariceanu care afirma, intr-un interviu acordat Mediafax, ca, in cazul in care obiectivele oficialilor romani si cele ale expertilor FMI nu coincid, atunci va lua in calcul renuntarea la acordul cu Fondul. Seful Guvernului arata ca partea romana nu poate accepta un deficit bugetar mai mic de 0,5% din PIB, avand in vedere ca Romania are nevoie de finantare pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructura.

---

Despre autor: