Uniunea Europeana, a declarat Joaquin Almunia, comisarul european pentru economie si probleme monetare, intr-un interviu acordat cotidianului britanic "The Guardian", are nevoie de o reforma radicala a finantelor publice, inclusiv o modificare a baze

Uniunea Europeana, a declarat Joaquin Almunia, comisarul european pentru economie si probleme monetare, intr-un interviu acordat cotidianului britanic "The Guardian", are nevoie de o reforma radicala a finantelor publice, inclusiv o modificare a bazei de impozitare, a sistemelor de pensii si sanatate. Almunia, un socialist spaniol, a lansat si in acest interviu un apel la elaborarea unei politici mult mai active privind piata muncii, la un control serios al imigratiei si la reformarea sistemului de negociere a salariilor, astfel incat sa poata fi grabit ritmul de crestere economica si imbunatatita productivitatea muncii, factori esentiali in confruntarea cu problemele demografice ale Europei. In conditiile actualelor politici, sublinia Almunia, imbatranirea populatiei are ca efect o crestere a cheltuielilor pentru pensii si sanatatea varstnicilor - pana in 2050 - cu 4 pana la 8 la suta din PIB in cea mai mare parte a celor 25 de state membre ale Uniunii Europene. Cresterea economica, mai avertiza el, va fi sever afectata de scaderea numarului celor buni de munca. Numarul celor capabili de munca ar putea sa scada, pana in 2050, cu 48 milioane, respectiv 16 la suta din forta de munca europeana. Concomitent, numarul celor cu varste de peste 65 de ani va creste cu 58 de milioane, respectiv 77 la suta, ramanand doar doi in loc de patru salariati pentru sustinerea unui pensionar. In aceste conditii, se impun politici vizand folosirea in mai mare masura a femeilor si persoanelor ceva mai in varsta.
Cresterea economica in cele 15 tari initial membre ale UE, estimata la 2,3 la suta pana in 2010, va scadea pana la 1,8 la suta in perioada 2011 - 2030 si apoi la 1,3 la suta intre 2031 si 2050, daca se mentine actuala crestere a productivitatii muncii. In aceeasi perioada, in cele 10 noi state membre ale Uniunii, cresterea economica se va reduce de la 4,3 la suta la 0,9 la suta. Subliniind ca viitoarea crestere economica va depinde intr-o mai mare masura de imbunatatirea productivitatii, Almunia considera ca reforma in privinta pietei muncii va trebui sa includa, pe langa promovarea mobilitatii fortei de munca, o politica de recalificare intensa si un sistem de permanenta instruire a angajatilor. Va trebui, de asemenea, rediscutata modalitatea de corelare cat mai stransa a grilei salariilor cu cresterea productivitatii.
Sustinand legalizarea migratiei fortei de munca in Europa, comisarul european atrage atentia si asupra necesitatii de a se lua in considerare capacitatile diverselor societati de absorbtie si integrare a imigrantilor. El insista, de asemenea, ca masurile pentru combaterea somajului structural sa fie sustinute cu fonduri publice adecvate. Luna viitoare, ministrii de Finante ai tarilor UE vor lua in discutie recomandarile institutiilor europene pentru reducerea deficitelor bugetare excesive din cel putin 10 state membre, inclusiv Germania, Franta, Marea Britanie. Cea mai mare ingrijorare o provoaca, se pare, Franta, unde deficitul bugetar ar putea creste in urmatorii ani, daca nu va fi operata o reforma structurala in sistemul fiscal.

UE trebuie sa isi deschida piata muncii pentru noii membri

Un raport recent al Centrului National de Cercetare Stiintifica din Paris, facut public cu ocazia summit-ului de la Hampton Court, recomanda tuturor statelor mambre ale UE-15 sa puna capat perioadei de tranzitie care functioneaza pe piata muncii, cu scopul de a proteja statele vestice de un potential exod al fortei de munca dinspre cei 10 noi membri ai Uniunii. Astfel, conform raportului, aprobat de toti cei 25 de participanti la summit, UE-15 va trebui sa ridice de urgenta orice fel de restrictii aplicate muncitorilor proveniti din UE-10, sau daca nu va fi posibil, macar pe cele aplicate muncitorilor care au absolvit o facultate. Propunerea este sustinuta de autorul studiului, Patrick Weil, in special prin cazul Marii Britanii, care nu a avut decat de castigat de pe urma deschiderii pietei muncii. Studiul mai argumenteaza ca restrictiile practicate de catre membrii UE sunt "contraproductive", mai ales in conditiile in care migratia fortei de munca oricum nu poate fi oprita si oamenii muncesc ilegal. In aceste conditii, UE-15 va trebui sa decida pana in aprilie 2006 daca va liberaliza ori nu piata muncii.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.