Dus rece - FMI rupe in direct acordul cu Romania

Emmanuel van der Mensbrugghe a sustinut ieri o conferinta de presa in care a facut o evaluare a situatiei economice a Romaniei si a anuntat ca acordul tarii noastre cu FMI a deraiat.

Negociatorul-sef al FMI pentru Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe, a evaluat ieri in termeni foarte duri situatia economica a Romaniei. In pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice.
Expertii FMI critica faptul ca introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din PIB la bugetul de stat - circa un miliard de euro - , nu a fost compensata decat prin masuri care au provocat nesiguranta in mediul de afaceri.
Prezentam integral discursul negociatorului FMI.

""In cadrul Acordului Stand-By 2001-2003 s-au inregistrat progrese considerabile in schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii a€™90. Romania a reusit sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in perspectivele economice ale tarii a crescut; iar cresterea economica si investitiile au sporit.
Actualul Acord Stand-By, aprobat in iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari in scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line, fara probleme. Din pacate, dupa prima analiza a Acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat. In pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar Acordul se considera deraiat in acest moment.
RISCURILE UE. Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa. Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala. Din discutiile avute a reiesit cu claritate faptul ca autoritatile romane recunosc aceste probleme. Este nevoie insa de solide si imediate actiuni de politica.
DEZECHILIBRE. Dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea economica si a productivitatii a inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum. Ritmul de crestere a importurilor, care l-a depasit pe cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent; datoria externa a crescut; si, in pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducand la o accentuata scadere de competitivitate.
GAURA COTEI UNICE. In opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu. Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii ratei unice de impozitare si estimata la aproximativ 1,5% din PIB (peste un miliard de euro). Frecventele modificari ale Codului Fiscal au facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in randul comunitatii de afaceri. Amanarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de impozitare va afecta reducerea, necesara, a contributiilor sociale, care sunt ridicate. Veniturile guvernamentale ca pondere din PIB sunt in Romania considerabil mai scazute decat cele din UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea invatamantului, sanatatii si capitalului fizic, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de aderarea la UE.
BUGETUL 2006 - NEREALIST. Desi recunoastem dificila sarcina a autoritatilor in elaborarea unui buget prudent, proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel incat este probabil ca deficitul efectiv sa depaseasca cu mult tinta de 0,5% din PIB. Mai mult decat atat, relaxarea semnificativa prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va submina sarcina deja dificila a BNR.
DEZINFLATIA, IN PERICOL. Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun. Recunoastem dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital.
Cu toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobanzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. Fara o schimbare de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii, datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflatiei, si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare.
SALARIILE AU CRESCUT PREA MULT. Politicile salariale vor trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pana la 50% fata de sfarsitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sunt scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflationiste. Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. In caz contrar, cheltuielile salariale vor creste, subminand obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si capacitatea de a absorbi fondurile europene.
PROGRESE PUTINE. Progresele in ceea ce priveste reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile BCR si CEC au constituit puncte luminoase. Si progresele in privatizarea sectorului energetic si restructurarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de incalzire centralizata continua sa intarzie. Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internationale. Amendamentele aduse Codului Muncii nu sunt pe masura obiectivului de creare a unei piete a muncii flexibile si competitive. Intarzierea reformei nu va duce decat la ajustari mai accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa faca fata concurentei aspre de pe piata UE. Se inregistreaza importante progrese in reforma Justitiei, dar progresele in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica in cadrul Acordului au fost dezamagitoare.
Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sunt acum in intarziere.""

BILE NEGRE DE LA FOND

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe