Este clar, Romania nu va mai duce pana la capat ultimul sau acord cu Fondul Monetar International. Recentele cerinte ale oficialilor din Washington, inghetarea salariilor bugetarilor la nivelul anului acesta precum si impunerea unui deficit bugetar z
Este clar, Romania nu va mai duce pana la capat ultimul sau acord cu Fondul Monetar International. Recentele cerinte ale oficialilor din Washington, inghetarea salariilor bugetarilor la nivelul anului acesta precum si impunerea unui deficit bugetar zero, dincolo ca nu pot fi puse in practica, 2006 fiind un an aglomerat in proiecte investitionale, ele pot rupe definitiv Guvernul de mediul de afaceri si de organizatiile sindicale. Asa ca refuzul Cabinetului Tariceanu este explicabil chiar daca face caduc acordul cu FMI. Problema care se pune in acest moment este daca Romania mai are nevoie de asistenta Fondului. Aici discutia trebuie nuantata. Romania avea nevoie de acest acord, chiar daca exista voci care sustin inutilitatea intelegerii. In primul rand, acordul a fost cerut de Uniunea Europeana ca o garantie ca sistemul economic nu va intra in vrie cu doi ani inaintea integrarii. Se explica de ce a fost incheiat unul de tip precautionar ce nu prevedere trageri din cont decat in situatii de criza. Asa stand lucrurile, dupa prezentarea Raportului de tara, pentru prima data favorabil, Guvernul Tariceanu nu a ratat ocazia de a schimba tonul in relatia cu FMI. Un gest care nu trebuie privit ca unul de bravura. In fapt, trebuie sa recunoastem deschis, inca de la instalare, actualul Executiv nu prea a avut treaba cu functionarii Fondului, relatiile cu ei rupandu-se imediat dupa introducerea cotei unice de impozitare, masura care nu a fost bine privita la Washington. Dovada stau presiunile exercitate asupra Palatului Victoria pentru a se introduce TVA marita si o serie de alte taxe care sa atenueze socurile provocate de cota de 16 la suta. Din martie si pana in prezent, relatiile cu Washington-ul nu au fost decat de aparenta, un soi de tragere de timp practicata de partea romana pana la prezentarea concluziilor Raportului de tara. Cum lucrurile au iesit bine, in extremis, a sosit firesc si momentul divortului, anticipat la inceputul acestei luni, actualul ministru de Finante, Sebastian Vladescu, declarand public ca sunt sanse minime ca acordul sa fie continuat. Ieri, premierul Tariceanu a fost si mai transparent, spunand ca specialistii romani sunt la fel de bine pregatiti ca aceia ai FMI pentru a preveni eventuale crize de sistem. "Sigur ca acordul cu Fondul Monetar International este un lucru, sa spunem, binevenit. Dar eu cred ca, in acest moment, Romania, ca viitoare tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa arate ca are capacitatea sa-si gestioneze singura - fara asistenta - problemele economice", spune Tariceanu. Credem ca mai clar nu se putea descrie ruptura de FMI.
Insa, ce pierdem si ce castigam din ruperea Acordului? Aparent nimic, iar integrarea Romaniei nu ar fi periclitata de inghetarea relatiilor cu FMI. Acest lucru il sustine si Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti. "Nu exista si nu poate exista o legatura oficiala intre acordurile Romaniei cu FMI si aderarea tarii la UE. Cu toate acestea, un cadru economic stabil este un indicator oficial al gradului de pregatire al tarii pentru integrare, iar stadiul acordurilor Romaniei cu FMI poate oferi informatii importante in legatura cu acest lucru"- se arata intr-un comunicat al Delegatiei. Dincolo de tonul linistitor, se observa clar si avertismentul oficialilor europeni. Despre castiguri de pe urma abandonarii Acordului nu prea avem ce scrie. Cu FMI sau fara, politica bugetara a Executivului ramane la fel de drastica si austera. Asa ca...
Despre autor: