Agentul de circulatie are prioritate fata de indicatiile semaforului

Metafora cu culorile verde, galben, rosu ale semafoarelor pe care Comisia de la Bruxelles a gasit cu cale s-o foloseasca pentru a aprecia stadiul in care Bulgaria si Romania se gasesc in diferite domenii pe drumul aderarii la Uniunea Europeana este, fara indoiala, interesanta. Cele mai multe comentarii au intrat in joc, uitand sau chiar ignorand insa ca semnalele agentului de circulatie au prioritate fata de oricare dintre culorile semaforului. In cazul de fata, agentul de circulatie este capitalul vest-european, iar semnalul sau este legat de interesele geostrategice, economice si politice, implicate in aderarea candidatilor in cauza.
Avand in vedere situatia precara a economiilor Romaniei si Bulgariei, nivelul inalt al saraciei din respectivele tari, discrepantele uriase ce le despart de economiile din tarile dezvoltate vest-europene, decizia absorbtiei in Uniunea Europeana a statelor in discutie a fost una eminamente politica. Si a fost luata asezandu-se in balanta problemele pe care aderarea acestor tari le va pune cu interesele geostrategice, atat economice, cat si politice, ale Uniunii Europene de cuprindere in arealul de control si influenta a sud-estului Europei. Mai mult, insa, odata luata aceasta decizie politica, s-a stabilit foarte clar ca, luand in considerare starea dezastruoasa a administratiei publice din Romania si Bulgaria, ca si rezistentele acerbe la schimbare ale structurilor clientelare care s-au instituit in acestea, singura solutie a integrarii in Uniunea Europeana este preluarea de catre vest-europeni a controlului si deciziei majore din economiile celor doua tari.
Acest lucru - de asemenea, trebuie sa fie clar - a fost, in linii mari, realizat. Daca n-ar fi fost realizat, nici nu s-ar discuta despre aderarea tarilor in cauza la Uniunea Europeana. Dar, realizandu-se, celelalte aspecte trec pe planul doi. Fara a ignora cu ceva nesfarsitele si controversatele dezbateri - din Parlamentul European, din cercurile politice si mediile de presa, inclusiv chiar din Comisia de la Bruxelles - asupra stadiului de pregatire si capacitatilor Bulgariei si Romaniei, acestea au o importanta secundara in raport cu influenta asupra deciziilor finale pe care o exercita interesele pe termen lung ale cercurilor economice din nucleul de forta al Uniunii Europene. In esenta, capitalul vest-european, care, de pilda in cazul Romaniei, a preluat controlul in intreaga axa majora a economiei (productia si distributia petrolului, distributia gazelor si electricitatii, productia de otel si ciment, telefonia fixa si mobila, sistemul bancar), are acum de decis daca a venit sau nu timpul de a integra si institutional partea majora deja preluata faptic din economia romaneasca. In mod evident, exista deja doua componente destul de net delimitate in economia din Romania: una constituind axa majora sub controlul unor companii vest-europene, cealalta, sectoare de rangul doi din punctul de vedere al profitabilitatii in care capitalul autohton este (inca) preponderent. Prima componenta face parte din reteaua internationala a companiilor vest-europene. Ea este inca de acum in Uniunea Europeana, recunoasterea apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana urmand a nu face altceva decat sa consfinteasca de jure ceea ce exista de facto. Interesul capitalului vest-european este ca lucrurile sa mearga si in cealalta componenta a economiei din Romania ca o conditie a extragerii profiturilor pentru care a facut pasul implicarii in Romania. Si cu o asimilare institutionala a Romaniei in Uniunea Europeana, acest obiectiv este mai usor de realizat! Asa ca, in ciuda tuturor poticnelilor care vor exista si disputelor care se vor mai manifesta, Romania va adera la Uniunea Europeana, cel mai probabil chiar la data de 1 ianuarie 2007. Caci cartea principala a aderarii - transmiterea controlului axei majore a economiei catre capitalul vest-european - a fost jucata!

---

Despre autor: