Socate inca de respingerile publice ale primei Constitutii a Uniunii Europene, centrele de putere de la Bruxelles par sa isi fi pierdut viziunea si sensul directiei.
Pericolul unei alunecari spre o paralizie se profileaza intr-un moment decisiv
Socate inca de respingerile publice ale primei Constitutii a Uniunii Europene, centrele de putere de la Bruxelles par sa isi fi pierdut viziunea si sensul directiei.
Pericolul unei alunecari spre o paralizie se profileaza intr-un moment decisiv pentru blocul comunitar in care ar trebui sa inceapa mult amanatele negocieri de aderare cu Ankara, luni, 3 octombrie.
Un parlament abia ales in Germania si neclaritatea asupra viitoarelor conduceri din Franta, Marea Britanie si Italia i-au privat pe oficialii UE, insarcinati cu luarea deciziilor, de vointa si de preocuparea de a gasi raspunsuri complete ale Europei la problemele economice si sociale cu care se confrunta cei 25 din blocul comunitar. "Exista, in prezent, un vid politic profund in centrul Uniunii Europene", apreciaza John Palmer, specialist al Centrului de Politica Europeana cu sediul la Bruxelles.
Pietele financiare se tem, pe de alta parte, ca eforturile coordonate ale UE de a reforma economiile din zona euro au inceput sa-si piarda din elan.
"Nu ne miscam spre directia corecta", considera, la randul sau, Michael Hume, economist la Lehman Brothers, institutie cu sediul la Londra.
Respingerea Constitutiei europene de catre francezi si olandezi, in mai si iunie, i-a aruncat pana si pe cei mai infocati partizani ai integrarii europene intr-o criza de incredere, care s-a adancit si mai rau atunci cand liderii Uniunii au aratat ca nu pot ajunge la un acord asupra bugetului pe termen lung al blocului comunitar.
Iar esecul conservatoarei Angela Merkel la alegerile legislative din 18 septembrie in ceea ce priveste castigarea sprijinului necesar pentru punerea in practica a unei platforme a reformelor economice a pus sub semnul indoielii intentia cetatenilor din principalele zone euro de a tolera orice revizuire a modelelor sociale pe care multi economisti le vad nesustenibile financiar.
Aceasta stare de incertitudine nu este ajutata de ceea ce multi prevad a fi ultima suflare a regimurilor actuale de la Paris, Roma si Londra. Pentru ca Franta lui Jacques Chirac, Italia lui Silvio Berlusconi si chiar Marea Britanie a lui Tony Blair se confrunta cu problema viitorului lor politic.
"Doresc sa evit orice paralizie in Europa", afirma, de curand, seful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, in cadrul unei conferinte, in care a pledat pentru ideea ca UE "nu poate fi trecuta pe pilot-automat". De aceea, Barroso le-a cerut liderilor UE sa schimbe strategia si sa puna problema Constitutiei europene pe plan secund si sa se concentreze asupra problemelor reale ale Europei, mai ales asupra lipsei locurilor de munca si a cresterii economice.
Oricum, strategia lui Barroso nu s-a bucurat de un succes prea mare. Mai mult, membrii Parlamentului European au amenintat ca nu vor sustine propunerea lui Barroso privind aruncarea la cos a 68 de proiecte legislative, fara o consultare prealabila, in vreme ce esecul lui Barroso in prezentarea unui plan menit sa salveze Constitutia UE este apreciata de multi drept un lucru defetist.
In schimb, altii se tem de o posibila slabire a autoritatii politice a Comisiei Europene, deja subminata de respingerea, in acest an, - de catre Franta si Germania - a imblanzirii regulilor austeritatii fiscale din zona euro. "Este un lucru rusinos intrucat Comisia Europeana este, cel putin un sustinator entuziast al reformei", sustine Michael Hume, de la Lehman Brothers.
Exista insa si cativa protagonisti europeni care incearca sa gaseasca solutii si raspunsuri la aceste probleme. Marea Britanie, care detine presedintia semestriala a UE, doreste organizarea unui summit, in aceasta luna, care sa se concentreze pe reformele economice si vrea sa stimuleze regulile de liberalizare a sectorului serviciilor din Europa. Totusi, dupa votul din Germania, in care se pare ca Angela Merkel nu a facut decat sa sperie electoratul prin promisiunile unor politici mai flexibile si ale altor reforme liberale, se poate astepta la o rezistenta din partea Berlinului si Parisului la tot ce este considerat prea radical.
"Uniunea Europeana are o Franta slabita in urma referendumului pentru Constitutie si o Germanie destabilizata de alegerile parlamentare", crede Bernard Poignant, seful grupului Socialist francez din Parlamentul European, care adauga insa ca acest tandem - Franta Germania - trebuie sa fie solid.
Exista si voci care minimalizeaza ideea unei crize, observand ca moneda euro este inca stabila si ca negocierile de aderare a Turciei la UE vor incepe, asa cum a fost prevazut, la 3 octombrie.
Anumite semnale anterioare ce sugereaza ca dezbaterile referitoare la modul in care poate fi asigurata o revenire la viata a proiectului european nu vor fi deloc simple. Conservatorii francezi, in frunte cu Nicolas Sarkozy, candidat cu sanse mari la alegerile prezidentiale din 2007, a lansat ideea unui grup central de cinci sau sase state UE care sa conduca eforturile de integrare viitoare, propunere care, insa, nu este agreata de statele mai mici din blocul comunitar.
Comentariu transmis de Agentia de presa Reuters


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.