CSM si Inalta Curte, avertizate de Finante

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost amenintat de Ministerul Finantelor Publice cu blocarea conturilor in cazul in care nu se incadreaza in suma apreciata de Executiv necesara ca buget pentru 2006, respectiv cu aproximativ 40 la suta mai putin decat s-a cerut. Suma totala solicitata de CSM de la bugetul de stat pentru 2006 se ridica la 55 de milioane de lei (550 de miliarde de lei vechi), insa Ministerul Finantelor aloca doar 34 de milioane de lei (340 de miliarde de lei vechi). Din bugetul alocat anul trecut, CSM a economisit doua milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi), bani ce au fost donati pentru sinistratii in urma inundatiilor.
Aceeasi situatie si la Inalta Curte
CSM are buget propriu si decide singur, potrivit legii, iar avizul pe care il da Ministerul Finantelor Publice este consultativ si nu conform. In aceste conditii, membrii Consiliului considera ca reducerea sumelor solicitate reprezinta o imixtiune in actul de justitie. In bugetul pe care il solicita CSM intra si sumele aferente Scolii Nationale de Grefieri si Institutului National de Magistratura.
Ministerul Finantelor a trimis o adresa si Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care precizeaza ca propunerile de buget nu se afla in limita aprobata de Guvern. De asemenea, adresa precizeaza ca primul-ministru "a dispus, in cazul lipsei de colaborare, intr-o prima etapa, sa blocheze deschiderile de credite bugetare aferente lunii octombrie", facand conducerea instantei supreme "raspunzatoare de situatiile ce se vor crea ca urmare a acestei masuri".
Potrivit articolului 65 al Legii de organizare a instantei supreme, Curtea are buget propriu, Ministerul Finantelor avand doar vot consultativ, ceea ce inseamna ca ICCJ isi elaboreaza si aproba singura bugetul. De asemenea, legea de organizare judiciara stipuleaza ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite, in acest sens comunicand propunerile de buget.
Plata pensiilor
Ratiunea acestor prevederi a fost tocmai aceeea de a se asigura realizarea in concret a principiului separatiei puterilor in stat, instanta suprema neputand fi constransa prin nici un mijloc sa se abata de la indeplinirea fireasca a atributiilor sale.
Unul dintre motivele pentru care Inalta Curte de Casatie si Justitie a cerut un buget mai mare il reprezinta plata salariilor compensatorii. Din 15 judecatori ai instantei supreme pensionati dupa intrarea in vigoare a noilor legi privind reforma justitiei, doar unul - cu probleme grave de sanatate - a primit salarii compensatorii, Inalta Curte de Casatie si Justitie neavand bani sa plateasca si celorlalti acest drept prevazut de lege. Potrivit Mediafax, recentele modificari legislative privind reforma justitiei au impus pensionarea la 65 de ani si nu la 68 (cum prevedea vechea legislatie pentru magistrati), Executivul stabilind sa acorde sapte salarii compensatorii pentru fiecare dintre pensionati. Astfel, pentru a plati compensatiile cuvenite magistratilor pensionati de la ICCJ, instanta suprema a cerut rectificarea bugetului propriu pe acest an cu 30 miliarde de lei. In loc sa acorde aceasta suma, Guvernul a retinut din bugetul institutiei 60 de miliarde de lei. In aceste conditii, conducerea instantei supreme s-a trezit in situatia de a nu avea bani pentru toti judecatorii, din bugetul ramas putand plati doar unul din cei 15 magistrati pensionati.

---

Despre autor: