Creditul rural, sansa agriculturii

Sorin Ionita, director de programe la Societatea Academica (SAR) a prezentat ieri un studiu realizat de Daniel Daianu, membru al SAR, privind situatia economica a Romaniei. Una din prioritatile actualului Guvern ar trebui sa fie, in opinia lui Daianu, creditul agricol. Sorin Ionita a explicat faptul ca, in prezent, 30-40% din populatia Romaniei traieste din agricultura, dar doar 12-13% din Produsul Intern Brut este realizat din acest domeniu, iar contributia la Buget este neglijabila. Creditul rural este o componenta foarte importanta a dezvoltarii rurale, sustine Daianu in studiu, despre care s-a vorbit putin si reprezinta un efort la care trebuie sa ne gandim singuri, fara a implica Uniunea Europeana. "Creditul rural ar transforma actualele gospodarii de subzistenta in ferme rurale", a explicat Sorin Ionita. Dosarul agricol este o povara in relatia Romaniei cu UE, se arata in studiul SAR, iar viitorul fermierilor romani si efectele integrarii in UE din acest punct de vedere nu sunt subiecte foarte prezente in dezbaterea publica. "Tendinta in Uniune este de a reforma Politica Agricola Comunitara prin reducerea subventiilor, alocand mai multe fonduri activitatilor de cercetare-dezvoltare. Romania va fi dezavantajata de o asemenea reordonare de prioritati", remarca Daniel Daianu. El adauga: "Cursa Romaniei catre Uniunea Europeana trebuie inteleasa si dintr-o alta perspectiva: ca mijloc de a rezolva problema istorica a deficitului de dezvoltare. Cu un venit per capita in jur de 30% din media UE drumul in aceasta directie este lung".
Slabiciunile care persista
In economia romaneasca persista insa slabiciuni serioase care, daca nu sunt corectate, ameninta echilibrul macroeconomic si cresterea PIB pe termen lung. Radacinile acestora sunt mentionate de Daianu: un climatul de investitii afectat de bariere administrative si coruptie; cresterea nevoilor de finantare, in timp ce veniturile bugetare se invart in jurul a 30% din PIB (daca gradul de colectare a impozitelor nu se imbunatateste rapid Romania se va confrunta cu un "soc bugetar" la momentul primirii in UE, din cauza obligatiilor ce vor trebui onorate); firmele cu pierderi care produc arierate si deficite cvasi-fiscale; un sistem de pensii nereformat si aflat sub o presiune crescanda -dezechilibrul fiind completat cu sume provenind din bugetul asigurarilor de sanatate; o piata a muncii rigida si, nu in ultimul rand, povara dosarului agricol.
Un ghid de actiune
Autorul studiului SAR apreciaza ca solutii ar fi. Trebuie intarite constrangerile bugetare in sectorul energetic si rationalizat ajutorul de stat, in concordanta cu cerintele UE. "Ajutorul de stat prea lax poate fi unul din declansatorii clauzei de amanare a accederii Romaniei", atentioneaza Daianu. El insista si asupra faptului ca privatizarea sectorului energetic poate aduce investitii straine masive, care il vor restructura si moderniza decisiv, dar subliniaza: "Pietele de energie, ca si cele financiare, trebuie sa fie bine reglementate pentru a preveni abuzurile de pozitie, lucru important in special intr-o societate relativ saraca. Colectarea obligatiilor la buget trebuie imbunatatita, mai spune Daianu, iar baza de impozitare largita pentru ca Romania sa poata cofinanta proiectele agreate cu UE si sa asigure serviciile publice cerute de o economie in dezvoltare.
El insista si asupra necesitatii programarii bugetare multianuale, menite sa faciliteze formularea de prioritati de politica pe termen lung, pe baza analizelor judicioase cost-beneficiu. Nu in ultimul rand, in opinia lui Daianu, Guvernul mai are doua teme importante: reformarea sistemului de pensii, prin trecerea la unul cu mai multe componente si cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene.
Nu suntem in stare sa cheltuim banii de la UE
Asistenta financiara a UE (fondurile structurale si de coeziune) poate adauga substantial la veniturile bugetului si imbunatati furnizarea de bunuri publice (infrastructura, educatie, sanatate), se sustine in studiu. In plus, ea va atrage dupa sine investitii suplimentare, din surse publice si private. "Insa experienta de pana acum nu e foarte buna, iar daca nu ne crestem urgent capacitatea de absorbtie UE poate diminua semnificativ in viitor angajamentele de finantare in Romania, in special pe fondul disputelor legate de bugetul Uniunii intre tarile net contributoare si cele net primitoare", completeaza Daianu. In opinia sa, o idee ar fi infiintarea unei institutii financiare cu rol de a folosi fonduri publice si private pentru proiecte de infrastructura. Venituri din privatizare, emisiuni de titluri pe termen lung sau alte surse trebuie directionate catre finantarea de asemenea proiecte necesare, sustine autorul, adaugand: "Acestea trebuie prioritizate, in asa fel incat sa raspunda provocarilor modernizarii rapide a economiei romanesti, obligatiilor europene asumate, si necesitatii de a descarca bugetul de o parte din povara".
Studiul SAR atrage atentia si asupra faptului ca Romania va trebui sa absoarba fondurile europene structurale si de coeziune cu maxim de profit. Dar asemenea evolutii depind la randul lor de calitatea institutiilor: intarirea sistemului de Justitie, crearea unei administratii publice centrale si locale competente, un sistem financiar-bancar solid, structuri bune de guvernanta corporativa (orientate spre performanta), un sistem de educatie care ofera sanse egale tuturor copiilor si adultilor, norme sociale care sunt privite ca legitime si un ethos social favorabil.
Iesirea din capcana inapoierii
UE poate juca un rol exceptional de important in transformarea si modernizarea Romaniei, reprezentand o sansa extraordinara de a iesi din capcana seculara a inapoierii, spune autorul studiului. "Daca se accepta ideea ca nu orice fel de integrare aduce beneficii atunci are sens sa privim aderarea la UE ca pe un posibil raspuns la aspiratia seculara catre dezvoltare si modernizare. Ea ar putea oferi impulsul decisiv tehnologic si institutional pentru a reduce handicapul ce ne separa de tarile europene dezvoltate. Dar conteaza la fel de mult cum intra Romania in UE si ce face dupa aceea, iar pentru asta sunt responsabile politicile publice proprii. Ideea de baza este sa facem in asa fel incat beneficiile aderarii sa fie considerabil mai mari decat costurile", isi incheie Daianu studiul.

---

Despre autor: