Majarca alb

Desi soi mult controversat, ca origine, se pare ca afirmatia despre Majarca alba ca ar fi originara din Banat castiga astazi tot mai mult teren.

Insasi recenta lucrare ""Dictionnaire encyclopedique ""des cepages"" - cel mai credibil si complet dictionar al soiurilor existente in lume - afirma clar, la pagina 739, cu privire la soiul Majarca alba, urmatoarele: c""page de cuve blanc qui serait originaire du Banat, cultiv... en Hongrie, en Roumanie dans le Banat, en Vojvodine et dans la partie orientale de la Croatie"". Ceea ce in traducere ar insemna: ""soi de vita-de-vie pentru vinuri albe, care ar fi originar din Banat, cultivat in Ungaria, in Romania, provincia Banat, in Vojvodina si in partea orientala a Croatiei"".
Cultivat de la inceputuri pe meleagurile insorite ale Banatului istoric (cuprins intre Carpatii Meridionali, Dunare, Tisa si Mures), Majarca alba a contribuit, alaturi de alte soiuri, la crearea in timp a renumelui unor centre viticole ale locului. Data ""nasterii"" soiului Majarca alba nu este inca stabilita, dar se crede a fi foarte veche, daca ne gandim ca viticultura se practica in Banat din timpuri indepartate, ca, de altfel, in toate teritoriile romanesti.
In acest sens, dand curs inspiratiei, as putea crede ca vinul obtinut din Majarca alba, turnat in cupe, ""participa"" la ""ceasurile de taina"" ale voievodului roman Glad, atunci cand se sfatuia cu capeteniile armatei, privind apararea tarii sale.
Cultivat in Banat, la ""rascrucea de vanturi a istoriei"", soiul Majarca alba a avut in decursul timpului multe sinonime dintre care enumeram: Slankamenka, in limba sarba, Feher Szlankamenka, in limba maghiara, Slankamenka Weiss, in germana.
De notat ca Majarca alba este putin pretentioasa in ceea ce priveste solul si expozitia. Din aceasta cauza, se gaseste plantat pe terenuri nisipoase.
Din strugurii soiului Majarca alba se obtin vinuri seci curente de masa, usoare si placute la gust. Sunt vinuri racoritoare,
asa-zise ""vinuri de cursa lunga"". Ele, in general, sunt destul de alcoolice, de 10°, 11° si chiar 12°, fructuoase, suficient de acide, avand o aroma particulara, discreta, caracteristica soiului. Nu se preteaza la invechire, sunt bune a se consuma in primul an, cel mult in anul al doilea.
Se consuma la 8-10°C si se serveste cu mancaruri pe baza de peste sau fructe de mare, dar se poate consuma cu succes si alaturi de carne de pasare, in special gratar.
Majarca alba o intalnim cultivata alaturi de soiurile Creata de Banat si Steinschiller roz, in centrul viticol Teremia.

---

Despre autor: