""Munci de raspundere"" si ""munci de jos""
In Romania, Stefan Foris conducea din subteran PCdR, incepand cu decembrie 1940. Dupa intreruperea legaturilor cu Moscova si desfiintarea Internationalei a III-a (1943), ""rezerva"" de comunisti romani
""Munci de raspundere"" si ""munci de jos""
In Romania, Stefan Foris conducea din subteran PCdR, incepand cu decembrie 1940. Dupa intreruperea legaturilor cu Moscova si desfiintarea Internationalei a III-a (1943), ""rezerva"" de comunisti romani care a scapat de gloantele marii terori sau de inchisorile anticomuniste s-a regrupat in patria sovietelor. ""Grupul de la Moscova"", cum au fost numiti generic toti comunistii romani care s-au retras in patria Sovietelor pentru implinirea visului internationalist, s-a conturat in jurul unui singur personaj - Ana Pauker si al unei institutii - Radio ""Romania Libera"". Fiecare dintre ei, Valter Roman, Leonte Rautu, Constantin Doncea, Dumitru Petrescu, Manole H. Manole, Petre Borila, Leonte Tismenitki, a urmat cai diferite in viata, scopul comun insa ramanand acelasi: servirea ideilor comuniste si cultul lui Stalin. ""NOROCOSI"". Ei pot fi considerati si norocosii care au ajuns in URSS dupa ce epoca marii terori trecuse, spre deosebire de multi dintre tovarasii din generatia lor care au gasit plutoanele mortii acolo unde au cautat salvarea. Comunisti vechi in PCdR, ilegalisti care au facut si inchisoare din cauza credintei lor oarbe in idealurile comuniste, ei au preferat sa fuga din Romania. Cei mai multi s-au inrolat pe frontul razboiului civil din Spania, altii au lucrat pe la diferite sectii internationale ale Cominternului, o alta parte a scapat de teroare infundand temnitele romanesti. La Moscova au asteptat, au sperat si au luptat ca Partidul Comunist al Uniunii Sovietice si bratul sau - Armata Rosie - sa scoata Partidul Comunist din Romania in legalitate si sa-l aduca la conducerea tarii. Cand acest lucru s-a intamplat dupa 23 august 1944, cei mai multi s-au intors in tara natala pozand in eroi victoriosi, o data cu diviziile declarate ""antifasciste"", organizate si indoctrinate dupa model sovietic la infiintarea carora au pus si ei umarul. ""MOSCOVITII"". Cine erau totusi cei care formau ""grupul moscovit""? Nucleul dur l-au format Ana Pauker, Vasile Luca si Manole H. Manole. Ceilalti pot fi astfel descrisi in scurte fise biografice, al caror subiect este strict activitatea lor de la Moscova. CONSTANTIN DONCEA. Tovarasii sai l-au descris ca pe un individ ""indisciplinat, care se manifesta ca un om primitiv, agramat, dar destul de curajos"". In Romania, arestat si inchis dupa grevele de la Grivita, impreuna cu Dumitru Petrescu si Gheorghe Vasilichi, reuseste sa evadeze (se pare ca in spatele organizarii actiunii au stat Marcel Pauker si Gheorghe Stoica, alias Moscu Kuhn) in mod spectaculos din inchisoarea de la Craiova (ianuarie 1935). Din iunie acelasi an, se stabileste in URSS. Invata doi ani si jumatate la Scoala Leninista de cadre, timp in care se familiarizeaza si cu limba rusa. Era nascut in 1904, in comuna Cocu din judetul Arges. Dupa absolvirea a cinci clase primare, se califica in meseria de turnator. In 1937, un ziar din Odessa scrie despre el ca ar fi incercat sa fuga peste granita si este impuscat de graniceri. De fapt, Doncea fusese trimis pe frontul din Spania. Notorietatea de care se bucura il face un individ interesant pentru politia politica sovietica, NKVD, al carei agent devine. La vremea aceea, Ghiorghi Dimitrov il considera cel mai important dintre romanii aflati in emigratie in URSS. Cu toate acestea, la venirea Anei Pauker la Moscova, ea il prefera pe Vasile Luca in rolul de colaborator al sau, ceea ce va sta la baza unui indelungat conflict cu Doncea. In 1944 este parasutat in Romania, fara sa reuseasca insa sa intre in legatura cu conducerea PCdR. DUMITRU PETRESCU. Absolvent al Scolii Superioare Internationale Leniniste de la Moscova


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.