Teroare piscicola in Delta

SC PISCICOLA-TOUR SRL a primit in concesiune, la data de 31.01 2003, mai mult de jumatate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pentru "valorificare a resurselor piscicole din domeniul public de interes national". Doi ani si jumatate mai tarziu, Ministerul Agriculturii si cel al Mediului au adoptat un ordin comun pentru interzicerea pescuitului, pe o perioada de trei ani, a unor specii de peste pe cale de disparitie. Lasand la o parte faptul ca firma controlata de Bittner n-a respectat clauzele contractuale stipulate in contractul de concesiune, a mai si contestat ordinul in integritatea lui, obtinand in prima faza castig de cauza.
"Avem o Delta - Cum procedam"
Aflat sub protectia unor inalti demnitari ai guvernarii trecute, Bittner a cumparat pe nimic SC PISCICOLA JURILOVCA din judetul Tulcea, concesionand apoi Complexul Razim-Sinoie si Cotul Pisicii-Isaccea pe zece ani, pentru a exploata productia piscicola din zona. Desi concesiunea se refera numai la pescuit, interzicandu-i alte activitati, afaceristul a defrisat si valorificat mari suprafete de stuf si paduri din zona, ridicand sute de constructii pentru sine si lideri ai PSD. Dupa propriile afirmatii consemnate intr-un cotidian central, Bittner ar mai detine in proprietate sau concesiune zeci de camere de trei stele la Gura Portitei, peste 70 de casute de inchiriat, un hotel la Lunca, tot de trei stele, o vila la Barca, complexul piscicol Jurilovca, exploatarea bratului Sf. Gheorghe si altele.
In urma cu patru luni de zile, Asociatia "Salvati Dunarea si Delta - A.C." a inceput o ampla campanie, in cadrul simpozionului national "Avem o Delta - Cum procedam". La acea data, presedintele asociatiei a avertizat ca: "otravite de poluare, masacrate de braconieri, cautate cu inversunare de pescari, ultimele stiuci de pe un hectar din Delta incap sub forma de icre pe o singura felie de paine".
A urmat, la data de 15 iulie anul curent, emiterea unui ordin comun al Ministerului Agriculturii si al Mediului, "privind instituirea unor masuri de protectie pentru unele specii de pesti cu valoare economica si/sau ecologica", pe care Bittner nu l-a agreat defel, punandu-si avocatii sa-l conteste.
Stiuca-vampir sau stiuca-piranha?
Curtea de Apel Bucuresti a admis contestatia SC PISCICOLA-TOUR SRL, facand din nou de ras Justitia romana. Si vom demonstra in ce mod.
Abilii avocati ai Casei Deleanu, angajati de firma lui Bittner, au sustinut o sumedenie de enormitati (pe noua pagini scrise cu litere marunte), dintre care vom retine doar cateva.
Printre altele, cererea de suspendare a Ordinului ministerial comun este argumentata prin faptul ca, daca stiuca nu va mai fi vanata ca si pana acum, statul ar inregistra niste pagube uriase. Adicatelea, daca s-ar inmulti fara a fi vanata industrial, stiuca ar papa alte specii, decimand populatia piscicola a rezervatiei. Fara a aduce vreun argument stiintific in favoarea sustinerii lor, avocatii considera ca, in urmatorii trei ani, rapacele stiuci ar devora cam asa: "710.069 kg de platica (nici mai mult, nici mai putin - n.n.), 240.145 kg caras, 43.928 kg salau, 40.310 kg crap", la care s-ar adauga alte specii, pana la cantitatea anuala de 1.043.583 kg, in valoare de circa 36.961.157.000 de lei vechi. Hai, sa fim seriosi! O fi justitia oarba, dar n-are cum sa nu observe ca stiucile nu s-au transformat peste noapte in vampiri piscicoli sau in piranha.
Pestele mare il inghite pe cel mic sau invers?
Realitatea se prezinta cu totul altfel. In primul rand, e ilar pentru orice cunoscator sa afirmi ca stiuca ar devora salaul. Primul peste e un vanator pasiv, care prefera sa atace exemplarele slabite, bolnave ori mortaciunile, in vreme ce al doilea e din cale-afara de activ, castigand confruntarile cu stiuca. In privinta celorlalte specii, lucrurile sunt si mai haioase. Cum poate manca o stiuca, anual, cate o mie de kilograme de peste ca sa faca burta mare? Si daca o face, totusi, de ce n-o exterminam?
O alta motivatie avocateasca de prost gust se refera la pagubele pe care le-ar suferi PISCICOLA-TOUR de pe urma interdictiei pescuirii anumitor specii, pe o perioada de trei ani. Ajung ei la concluzia, fara a invoca macar un argument stiintific ori de alta natura, ca prejudiciul pe care ar trebui sa-l indure Bittner s-ar ridica la nu mai putin de 14.356.113.000 de lei vechi pe an. Bani pe care ar vrea sa-i primeasca de la stat, drept despagubire. Numai ca smecherii de la PISCICOLA mentioneaza diferenta dintre cat s-a capturat in acest an si cat ar avea dreptul sa captureze, fara a mentiona faptul ca, in realitate, n-au fost capabili sa prinda nici cat li s-a alocat. Ca exemplu vom arata urmatoarele: din cantitatea de 1011 kg de stiuca permisa a fi recoltata anul acesta, angajatii lui Bittner au prins (sau doar au declarat ca au prins) cantitatea de 275 kg in primele sase luni. Si-atunci, unde e asa-zisa paguba?
Balmajeli inutile
Din statistica inaintata instantei, cititorii nostri pot afla alte cifre interesante, la fel ca si angajatii PISCICOLA care, desi pescuiesc cu mijloace proprii, primesc un infim procent din pestele capturat si cedat lui Bittner. In vreme ce pretul de livrare al salaului este de 104.000 lei/kg, omul de afaceri inregistreaza un profit de 54.500 de lei/kg, platind pentru achizitie, chipurile, doar 37.500 lei/kg. De asemenea, somnul il cumpara cu 33.750 lei/kg, in vreme se pretul de vanzare este de 94.000 lei/kg, iar profitul de 48.250 lei/kg. Ceea ce denota, evident, ca firma lui Bittner, fara a se implica prea mult in pescuitul industrial, inregistreaza beneficii, in medie, de circa cincizeci la suta, daca nu mai mult. Frumos profit.
Punand la cale un plan incrucisat de atac, Bittner i-a montat si pe niste asa-zisi sindicalisti sa deschida o actiune paralela in instantele locale. Asa, la intimidare. Frumos intitulatele Sindicatul Liber al Pescarilor din Dunavatul de Jos si Sindicatul Pescarilor si a ("al", am spune noi - n.r.) Lucratorilor din Delta Dunarii Teritoriale si Marea Neagra, despre care nimeni nu a auzit - poate cel mult Bittner si aghiotantii lui - au cerut suspendarea executarii Ordinului comun nr. 642 din 15.07.2005 pana la pronuntarea instantei de fond. Dar asupra acestei balmajeli inutile si incoerente nici nu mai este cazul sa ne oprim.
Argumente stiintifice care justifica ordinul comun al celor doua ministere
Inca de anul trecut, in urma unor studii realizate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, s-a recomandat pentru 2005 reducerea la zero a cotei de captura in scop comercial la specia nisetru si reducerea cu 70% a cotei de captura la pastruga. Propunerea nu a fost acceptata de firmele concesionare, in dispretul protejarii biosferei acestei zone. Interesant este faptul ca celelalte state din regiune - Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Ucraina - si-au sistat cotele de pescuit la aceasta specie. Cu privire la pescuitul sturionilor in apele de frontiera dintre Romania si Ucraina, ar mai fi de spus ceva. In vreme ce avocatii lui Bittner sustin ca PISCICOLA-TOUR ar fi nedreptatita printr-o atare interdictie la morun, in tara vecina nici macar nu exista o cota alocata pentru aceasta specie, captura fiind strict interzisa atat pentru comercializarea carnii, cat si a icrelor. Iar aceste informatii pot fi obtinute si de instantele de judecata - cat or fi ele de oarbe - accesand pagina de Internet http://rosturgeons.danubedelta.org.
In incheiere, daca mai amintim faptul ca ordinul comun al celor doua ministere restrictioneaza pescuitul doar a unei cantitati de 1,5% din cota totala aprobata a fi recoltata din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, este clar ca interesele concesionarilor, in fruntea carora se afla afaceristul Bittner, nu sunt tocmai curate.

---

Despre autor: