Gheorghe Craciun a implinit anul acesta, pe 8 mai, 55 de ani. Varsta la care Radu Petrescu parasea scena literaturii, dar si a vietii. Craciun ii dedica acestuia si bunului sau/ nostru prieten Mircea Nedelciu o frumoasa si miezoasa compozitie epico-c
Gheorghe Craciun a implinit anul acesta, pe 8 mai, 55 de ani. Varsta la care Radu Petrescu parasea scena literaturii, dar si a vietii. Craciun ii dedica acestuia si bunului sau/ nostru prieten Mircea Nedelciu o frumoasa si miezoasa compozitie epico-critica numita "Doi intr-o carte - fara a-l mai socoti pe autorul ei. Fragmente cu Radu Petrescu si Mircea Nedelciu". Asezat pe temelia notorietatii literare si academice, dupa ce devine profesor universitar la Brasov, doctor in litere, cu o exceptionala teza ("Aisbergul poeziei moderne") publicata la Paralela 45, Gheorghe Craciun isi permite o acolada confesiv-analitica despre doi mari scriitori care si-au pus amprenta pe proza ultimelor decenii. Dar i-au fost si foarte apropiati prieteni. Nu este putin lucru, intr-o viata literara romaneasca dominata de turbulente de tot felul, ca sa pastram registrul formularilor gingase. Am citit-o cu pasiune, interes si participare, dupa o calda revedere cu autorul ei, si am recitit-o cu nostalgii in aceste zile, dupa o vizita la Cernica, la mormantul celui care a dat demnitate notiunii de scriitor roman: Radu Petrescu. Intr-un text mai vechi, "Consul romanus", Radu Petrescu facea apologia fara fisura a acestei meniri de exceptie, intr-o perioada cand ideologia facea ravagii, valabil si azi, cand nu mai stim bine cine si ce nu produce ravagii. Craciun se regaseste si el, fara fisura, intre acesti patimasi dedicati scrisului. Cartea de care pomenim, o compozitie de articole critice, amintiri si rememorari, fragmente de jurnal si glose de tot felul, este o lectie de proza postmoderna. Virtutile analitice ale prozei confesive se imbina exemplar cu povestea vietii celor 2+1 scriitori, lectura cartilor amalgamand lectura vietii intr-o Romanie unde am trait laolalta, chiar daca fiecare pe cont propriu. Nu stim ce ecou a avut aceasta minunata carte, aparuta la o mica editura de provincie (Grinta, str. Primaverii 22-23, Cluj-Napoca) sub ingrijirea prietenului Vasile Gogea, dar ar merita atentia de care s-a bucurat romanul "Pupa russa", publicat de Humanitas si care, am vrea sa credem, l-a impus pe Gheorghe Craciun si marelui public. Este trist sa constatam ca numeroase carti ale scriitorilor romani, de ieri sau de azi, sunt ignorate in favoarea altor autori, carti sau publicatii de valoare indoielnica. Spunem banalitati si venim pe un teren unde tot ce era de spus s-a epuizat. Ne bucuram insa, chiar foarte tare, ca scriitori de forta si talentul lui Craciun sunt in continuare pe baricadele literare, intr-o lupta cu productiile media, cu nevolniciile cotidiene si, nu in ultimul rand, cu ei insisi. Am vrea ca iubitorii de literatura sa caute cartea "Doi intr-o carte", in care ne vom regasi mult mai multi, prieteni sau simpli necunoscuti.
Despre autor: