O decizie majora privind combaterea discriminarii religioase

Sunt aproape convins ca, in timp, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) va deveni o referinta institutionala. CNCD a ajuns cunoscut mai ales prin "scandaluri" precum sanctionarea Liei Epure ori a lui Mircea Mihaies in situatii care s-ar numi "delicte de opinie". Pana acum, instantele au intervenit in sprijinul libertatii de expresie, sarind in apararea inclusiv a amendatilor amintiti mai sus. Iata de ce este de presupus ca CNCD sa isi dezvolte o noua doctrina in materie. In Romania, fenomenul discriminarii ramane atat de amplu, atat de pernicios, incat CNCD este supus unor solicitari venite din foarte multe directii. Pentru a le raspunde, tanara echipa care conduce Consiliul are nevoie de resurse. CNCD este nevoit sa infrunte tot felul de actori, de la patroni anonimi pana la principalele institutii ale statului. Ca sa fiu mai concret, as aminti ca in luna iulie 2004, CNCD recomanda Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) sa initieze procedurile de modificare a Legii statutului personalului didactic intrucat acesta defavorizeaza inacceptabil cadrele didactice din mediul rural in raport cu cele din mediul urban. Or, nici pana astazi MEC nu a raspuns cerintei, in ciuda caracterului evident al responsabilitatii sale.
Iata ca, la orizont, CNCD este pus in situatia de a infrunta Ministerul Justitiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Apararii Nationale, caci acestea sunt presupuse a da viata unei recente decizii ale sale. In luna august 2005, CNCD a analizat problematica asistentei religioase in unitatile militare si in penitenciare, stabilind ca normele specifice au caracter discriminatoriu.
Cateva detalii. Legea privind constituirea si organizarea clerului militar cere preotilor militari sa fie licentiati in Teologie pastorala, conditie considerata de Colegiul Director al CNCD discriminatorie fata de cultele care nu au aceasta forma de invatamant religios. La fel este calificata prevederea care nu permite slujitorilor unor asociatii ori grupari religioase sa fie preoti militari. Obligatia ca statul sa construiasca in unitatile militare lacasuri de cult nu are in vedere consecintele asupra militarilor, "grup care traieste si isi desfasoara activitatea in conditii de autoritate si captivitate". Iar faptul ca lacasurile nu sunt ecumenice, ci au identitate confesionala determinata, constituie o discriminare "In raport cu militarii care apartin unor religii nerecunoscute drept cult, dar care se bucura in aceeasi masura de dreptul la asistenta religioasa".
Colegiul Director al CNCD noteaza ca protocolul dintre Ministerul Justitiei si Patriarhia Romana poate acoperi cel mult problematica asistentei religioase pentru detinutii ortodocsi. Nu si asistenta religioasa a celorlalte confesiuni. Citez: "...aceasta discrimineaza atat in raport cu alte culte egale in drepturi cu ale BOR, cat si in raport cu detinutii care apartin unor credinte nerecunoscute drept cult". Discriminatorie este si impunerea unei limite pentru angajarea reprezentantului unui cult recunoscut intr-un penitenciar (300 de detinuti), care nu e insa valabila in cazul ortodocsilor. Ramane de neinteles pentru membrii Colegiului Director al CNCD cum o autoritate publica neutra precum Ministerul Justitiei isi asuma impunerea de preoti ortodocsi ca si consilieri pe langa directorii inchisorilor.
CNCD face in final cateva observatii care vor fi folosite probabil ca referinte in domeniu. Conform Colegiului Director, persoanele private de libertate pot fi usor supuse presiunilor de orice fel, inclusiv celor de ordin religios. In acest sens, detinutii nu au o capacitate de optiune cu adevarat libera. Apoi, daca se asigura asistenta religioasa pentru cultele recunoscute prin lege, atunci, in conditii de egalitate, trebuie asigurata si asistenta religioasa si persoanelor care fac parte din asociatii sau grupari religioase.
In final, decizia CNCD invoca o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului privind statutul insemnelor religioase. In anumite contexte "reprezentarile provocatoare a unor obiecte de veneratie religioasa" reprezinta o incalcare a spiritului de toleranta ce trebuie sa caracterizeze o societate democratica. Colegiul Director al CNCD nu este explicit in legatura cu implicatiile practice ale acestei observatii. Contextul sugereaza insa ca se are in vedere tot dominatia lacasurilor de cult ortodoxe in unitatile militare si in inchisori.
Cum spuneam, CNCD urmeaza sa infrunte pozitiile mai multor ministere. Colegiul Director al CNCD are de partea sa o decizie curajoasa, corect argumentata si statutul de institutie menita sa identifice si sa combata discriminarile.

---

Despre autor: