Democratie la galeata

Grecii antici au descoperit democratia, inventand-o, in agora oraselor cetati, in ragazul dintre multele batalii. Dupa ce se razboisera inutil pentru frumoasa Elena, elenii, vicleni cum ii stim, au nascocit si un cal troian menit sa prosteasca norodul nebelicos. Amagit cu o putere iluzorie, poporul, acest urias cu minte navleaga, s-a lasat mereu mintit de oratorii iscusiti. Iar cand cuvintele nu au fost indeajuns, oamenii politici, pititi sub hlamide regesti sau imparatesti ori sub uniforme militare si binecuvantati de purtatorii sutanelor bisericesti, au asezonat farsa cu paine si circ. Dar si cu gloante, slobozite intotdeauna asupra gloatei imbrancite la realitate de sporadice tresariri de luciditate si curaj. Cu timpul, vesmintele auguste au cazut, sangerii, de pe trupurile alesilor de os domnesc, si-n locul lor au iesit la parada costumele proletare. Cenusii si cu croiala plebee, straiele marxist-leniniste s-au demodat rapid, nerezistand criticilor vehemente si concertate venite din partea ""stilistilor"" occidentali, care, in cele din urma, au si hotarat schimbarea ""designului"" politic din estul Batranului Continent. Tovarasii de ieri, acum in haine vestice, s-au straduit sa ne convinga de reconvertirea lor ideologica, pregatita, adesea, in cancelariile internationale. In epoca prefacerilor postdecembriste, ""gherlele"" au devenit muzee, cozmancii integratori euroatlantici, iar comunistii democrati. Paradoxal, Romania nu mai este nici Populara, nici Socialista, desi partidele indigene se dedau la compromisuri injositoare pentru a fi primite in familia europeana a... popularilor sau socialistilor!
Visul de marire al Ceausescului s-a nascut si el tot in Piata - cea a Palatului, un fel de agora multilateral functionala - , pe vremea invadarii Cehoslovaciei, si a durat pana la prabusirea balconului in uralele puhoiului uman dezlantuit si instigat la ura. Baile de multime ale revolutionarului Iliescu s-au consumat iarasi in public, fanatic si irational, ca o betie prelunga si indigesta, pana ce ""talharii"" din subordine l-au scos in suturi din actualitate. Succesorul sau, plapandul Emil Constantinescu, a suferit, se pare, de agorafobie, si din acest motiv n-a fost in stare sa inflacareze vulgul in manifestari ample, scarbit si invins fiind de coteria serviciilor secrete. Cu scandaloasa indecenta, presedintele actual, demagogul Traian Basescu, a transformat in numai cateva luni Presedintia intr-o adevarata Piata Ferentari. Limbajul e de tejghea, portul de macelar, apucaturile de tarabagiu, semn ca democratia autohtona, pana sa patrunda in piata, a zabovit fatal in batatura si santul peren.
Pe drumul acesta, denivelat si insalubru, s-au ratacit sechelariii si mischiii tranzitiei neaose in sfara puterii irosite aiurea pe gratarele chiolhanurilor electorale. In ultimii ani, voturile s-au socotit in mici si bere, iar libertatea a insemnat dreptul ghiolbanilor la mitocanie si agresivitate contondenta. Valul oranj n-a zgaltait catusi de putin mentalitatea de plescar a romanului si nici nu sunt semne sa se intample o asa minune. Cum altfel, de vreme ce seful CJ Vaslui, un ins al carui nume nu m-am invrednicit sa-l retin, si-a manat razesii in piata municipala si i-a omenit cu vin moca? Cu vin la galeti de plastic, s-ajunga la toata lumea imbulzita in centrul urbei. O democratie, iata, livrata la galeata, ca nu cumva populatia sa se trezeasca din mahmureala seculara. O populatie cu naturelul cucerit de epopeea podului de la Maracineni, unde, candva, se va bea cel mai mediatizat sprit prezidential. Un sprit de partid si de stat, care, atunci, din nefericire, va fi, probabil, si singura realizare a certaretei si amatoristei Aliante. Dimpreuna, desigur, cu racolarea, in cenaclul diversionistilor fundamentalisti, a lui Mihai Eminescu, poetul stenogramelor de dor si jale pesedista, servite ca mizilicuri la caldarile cu vin ""botezat"".
Daca locuitorii vechii Elade si-ar fi inchipuit ca urmasii geto-dacilor vor imprastia democratia cu galeata in piata publica laolalta cu erotismul neconventional al ""licuriciului"" de la Cotroceni, ar fi distrus piatra cu piatra agora. Lipsiti de dimensiunea vesniciei, contemporanii lui Platon, preocupati trufas de gaselnita lor, au neglijat viitorul, abandonandu-ne pururea minciunii ca puterea apartine poporului. Un popor pe care politicienii mioritici il turmenteaza cu galeti de vin sau cu stenograme eminesciene, intru usurarea integrarii cu orice pret si consolidarea propriilor privilegii.

---

Despre autor: