Independenta fata de Uniunea Sovietica

Central Intelligence Agency - CIA a declasificat partial sute de documente legate de Romania. Textele reprezinta o analiza a situatiei din Romania din perioada Razboiului Rece. Deciziile conducerii comuniste de la Bucuresti, implicatiile economice si politice ale acestora pe plan european sau mondial au interesat dintotdeauna Statele Unite. Jurnalul National va prezinta aceste documente asa cum au fost ele declasificate pentru ca cititorii sa cunoasca situatia Romaniei de atunci din alte surse decat cele oficiale romanesti. In ianuarie 1949, Consiliul Ajutor
Economic Reciproc - CAER - a fost creat
pentru a coordona planificarea economica a tarilor din blocul sovietic. Dependenta de
sovietici nu a fost pe placul Bucurestiului, care
a devenit ""cuiul lui Pepelea"".

Un conflict de interese pare sa fi aparut intre Romania si alti membri ai blocului sovietic din CAER. Natura exacta a acestui conflict nu este cunoscuta, dar in mod sigur are legatura cu industrializarea Romaniei. Pare sa fie opozitia sovietica legata de Combinatul Siderurgic de la Galati, dar si posibilitatea presiunii asupra Romaniei de a lua masuri de ajutorare a agriculturii din blocul sovietic. Liderii romani par sa vada aceste fapte ca o amenintare a planurilor de extindere rapida a bazei industriale a tarii si, in consecinta, se opun tendintelor CAER de reducere a suveranitatii nationale in dauna politicilor economice.
PROBE ALE CONFLICTULUI. De la Conferinta Economica de la Moscova din iunie 1962 si de la vizita lui Hrusciov in Romania din aceeasi perioada
s-au observat diferente intre Romania si alti ""sateliti"" asupra cooperarii economice. Buletinul de presa emis de catre guvernul de la Bucuresti a fost limitat la o scurta comunicare, in contrast cu alte dezbateri extinse publicate de alte tari din blocul sovietic. Actiuni recente ale Partidului Comunist Roman au scos la iveala nemultumirile regimului in ce priveste politicile CAER. Plenara Comitetului Central din 5-8 martie s-a ocupat exclusiv de problema CAER. Comunicatul dat publicitatii la sfarsitul sesiunii a ignorat propunerile pentru ""un nou stadiu"" de cooperare economica facute la conferinta de la Moscova si a aprobat activitatile lui Barladeanu, reprezentantul Romaniei in Comitetul Executiv al CAER. Comitetul Executiv al CAER la intalnirea din februarie 1963 a cerut Romaniei sa faca modificari substantiale in planurile economice: ""...sa abandoneze planurile pentru noi industrii majore si sa se concentreze asupra produselor petroliere, fertilizatorilor si agriculturii"". S-a raportat ca Barladeanu s-a opus acestei propuneri si ca ulterior a fost sustinut de catre Comitetul Central, iar Gheorghiu-Dej, seful guvernului, a fost de acord sa trimita o scrisoare de protest lui Hrusciov.
S-a presupus ca URSS doreste sa impiedice dezvoltarea industriala a Romaniei. Foarte posibil ca Romania, din cauza nivelului slab al industrializarii, sa fie mult mai interesata in diversificarea productiei decat in specializarea produselor. Un plauzibil set de circumstante ar fi decizia sovietica de a reduce sau de a amana sprijinul pentru planificatul combinat siderurgic de la Galati si presiunea asupra Romaniei de a directiona parte a exportului de produse agricole dinspre Vest spre Blocul Sovietic.
PROIECT. Combinatul de Otel de la Galati este programat sa fie cel mai mare proiect al urmatorului plan cincinal al Romaniei. Combinatul Galati va tripla capacitatea siderurgica a Romaniei pana in 1970. In consecinta, probabil regimul din Romania considera combinatul de la Galati ca fiind unul dintre pilonii importanti pentru construirea unei industrii puternice. Este aproape sigur ca pentru planificarea originala s-a cerut binecuvantarea sovietica si ca URSS a promis sa trimita mult echipament. In ultimul an, au existat cateva informatii ca URSS a refuzat sa ofere ajutor pentru Galati asa cum s-a promis initial. Mai mult, romanii au semnat contracte cu firme franceze si britanice pentru 42 de milioane de dolari in echipamente pentru Galati, care urmeaza sa fie livrate in 1964-a€™65, si negociaza contracte suplimentare asemanatoare cu furnizori vestici. Aceasta informatie sugereaza ca URSS a fortat stoparea proiectului, modificarea perioadei-limita a proiectului Galati sau chiar abandonarea sa. Obiectiile sovietice asupra unui proiect-cheie vor provoca inevitabil furie considerabila si panica pentru regimul din Romania. Probabil ca URSS a avut dintotdeauna dubii asupra impactului economic al proiectului Galati si recentele evenimente arata scaderea prioritatii URSS pentru acest proiect. Oricare ar fi cauzele, regimul roman probabil simte ca interesele nationale sunt dispretuite. (analiza intocmita in 15.05.1963 si declasificata in 10.01.2001)
POZITIA NOASTRA. Declaratia de la conferinta din 2 aprilie a lui Gogu Radulescu, seful delegatiei Romaniei la Conferinta Natiunilor Unite a Comertului si Dezvoltarii, a fost notabila prin ceea ce a omis decat prin ceea ce a spus. La fel de importanta a fost si absenta din discursul lui Radulescu a oricarei referinte la URSS CAER, sau lagarul comunist. Chiar daca alte delegatii comuniste au anticipat ca Romania isi va continua linia independenta la conferinta, divergenta de la pozitia comunista a creat consternare, facandu-l pe liderul delegatiei cehoslovace sa exclame: ""Radulescu si-a pierdut mintile!"". Cand a fost intrebat despre caracterul nonconformist al discursului lui Radulescu, un membru al delegatiei permanente a Romaniei la Geneva a replicat: ""Ce gasiti extraordinar in discurs? Suntem o tara libera. Avem cateva idei bune si le prezentam. Nu trebuie sa mentionam URSS de fiecare data cand vorbim"". (nota din aprilie 1964 si publicata 21.12.2000)

SCHIMBARI IN EUROPA DE EST

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe