Simon Vouet (1590-1649)

Educat de tatal sau, Vouet a pictat primul portret la 14 ani, pe cand era in Anglia, iar in 1611 l-a insotit pe ambasadorul Frantei la Constantinopol. Din 1613 pana in 1627 a locuit in Italia, cu precadere la Roma, calatorind insa si la Venetia, Napoli, Bolonia si Genova. Influentat initial de Caravaggio, Vouet a cunoscut de asemenea bine manierismul italian, lirismul lui Titian si Paolo Veronese si arta lui Carracci, Guercino si Guido Reni. Devenit celebru si respectat, a fost numit presedinte al Academiei din San Luca din Roma. Rechemat in Franta de regele Ludovic al XIII-lea, Simon Vouet si-a facut un nume realizand catapetesme si lucrari religioase pentru biserici si picturi decorative pentru locuinte particulare sau cladiri publice, cele mai multe distruse dupa Revolutia franceza. Lui i se datoreaza nasterea stilului baroc in Franta, imbinand culoarea rece a lui Philippe de Champaigne, compozitia clasica a lui Poussin si bogatia cromatica a picturii venetiene. I-a avut elevi pe David, Eustache Le Sueur si Charles Le Brun; acesta din urma, totusi, a evitat sa-l includa in Academia Regala infiintata de el in 1648, din motive de rivalitate artistica.
Taboul adus la Bucuresti in expozitia "Umbre si lumini", intitulat "Alegoria Virtutii", a fost pictat in jurul anului 1634 si face parte dintr-o serie de lucrari mitologice realizate pentru castelul din Saint-Germain-en-Laye, in proprietatea regelului Frantei. (I. POPOVICI)
Ziarul ZIUA, partener media al expozitiei "Umbre si lumini. 400 de ani de pictura franceza", deschise pana la inceputul lunii octombrie la Muzeul National de Arta al Romaniei de la Palatul Regal, ii prezinta in serial pe pictorii ale caror lucrari se afla la Bucuresti.

---

Despre autor: