Sub tirul think-tank-ului

Lipsa de capacitate strategica a Aliantei DA se vede si la guvernare si in managementul coalitiei. In materie de politici sociale, unde de altfel multe proiecte s-au impotmolit imediat (Codul Muncii) sau nu au demarat deloc (pensiile private), confuzia e mare. Puterea actuala a fost de o mare nepricepere in domeniul comunicarii sectoriale. Guvernul Tariceanu nu a reusit sa faca pasul inainte in formularea si implementarea politicilor, nu a reusit nici macar sa creeze structura care ar trebui sa faca acest lucru. Noul cabinet anticomunist instalat in 2004 a promovat oameni care nu ar avea dreptul la o functie publica conform Legii lustratiei depusa de Societatea Timisoara la Parlament. De usile partidelor anticomuniste trag tot felul de fosti colaboratori ai Securitatii sau oportunisti de profesie.
Daca dintre criticile dure insiruite mai sus ar lipsi referirile la comunisti, am putea paria ca autorul atacului dur la adresa guvernantilor este PSD. Nu. De aceasta data, reprosurile aduse actualei puteri nu provin din zona opozitiei politice, ci din sfera civica. Ele au fost extrase din ultimul raport difuzat de Societatea Academica din Romania (SAR), un think-tank de prestigiu care analizeaza, de multi ani, problemele politice, sociale, economice, propunand solutii pentru o buna guvernare.
Analiza critica cu privire la activitatea guvernarii DA, pe care o face acum SAR, este importanta atat prin continut, cat si prin semnalul pe care il releva, anume ca intre Alianta PNL-PD si reprezentantii societatii civile a aparut o ruptura. De comunicare, dar si de agenda. Odata ajunsi la putere, liberalii si democratii par sa fi uitat ca in perioada opozitiei au militat - pe frontul deschis si intretinut de organizatiile neguvernamentale - pentru nobile obiective precum primenirea clasei politice, transparentizare, reforma. Rezultatele guvernarii DA nu s-au ridicat, deocamdata, la inaltimea angajamentelor luate in perioada de opozitie, iar ONG-urile incep sa avertizeze in acest sens.
Vocea Societatii Academice nu este singulara. Cu putin timp in urma, Asociatia Pro Democratia (APD) constata ca interesul politicienilor - inclusiv al celor de la putere - pentru o reforma electorala, este de cele mai multe ori si pentru cei mai multi, unul de circumstanta si de retorica. Si tot APD nota, "cu dezamagire", ca Parlamentul amana cercetarea acuzatiilor si indiciilor de frauda privind alegerile din 28 noiembrie 2004. Lipsa vointei politice pentru clarificarea aspectelor legate de procesul electoral de la sfarsitul anului trecut a fost sanctionata prompt. In timp ce Pro Democratia semnala dezinteresul guvernantilor fata de modul in care se organizeaza si desfasoara alegerile in Romania, in partidele Aliantei se vehicula zgomotos varianta anticipatelor. Nu mai conta ca alegerile inainte de termen urmau sa se desfasoare, in esenta, dupa vechi si criticabile norme, dupa cum nici dorinta majoritatii populatiei pentru introducerea votului uninominal nu mai avea nici o valoare.
Mari dezamagiri dupa venirea Aliantei la putere trebuie sa fi trait si Institutul pentru Politici Publice (IPP), un think-tank care propune constant proiecte pentru reforma administratiei publice si a clasei politice. In prima parte a acestui an, IPP si Transparency International (TI) Romania au solicitat celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei ca toate proiectele de lege care au incidenta asupra aderarii la Uniunea Europeana, in primul rand cele din domeniile pentru care Romania risca activarea clauzei de salvgardare - justitie, afaceri interne si concurenta - sa fie adoptate prin procedura votului nominal. In acest fel, spuneau autorii, opinia publica va putea cunoaste exact sensul votului fiecarui parlamentar in acele domenii. Propunerea nu a trezit interesul parlamentarilor Aliantei. Oricum, nu era prima oara. Un alt proiect al IPP - dezvoltat in urma unui sondaj de opinie care arata ca romanii doresc ca administratia publica sa nu mai fie condusa direct de catre primar, ci de catre un functionar stabil in functie, care sa nu se schimbe la alegeri - a fost ignorat cu desavarsire.
SAR, APD, IPP, TI Romania sunt doar patru voci in marele cor al societatii civile care deplang metamorfoza liberalilor si democratilor, dupa alegeri, in "penelisti" si "pedisti". Cam rimeaza cu "pesedisti". Spre deosebire de oamenii lui Iliescu, Geoana si Nastase, politicienii Aliantei DA mai au inca sansa reabilitarii, daca vor redeveni receptivi la ideile si proiectele la care au aderat inaintea instalarii la putere. Altfel, vorba Societatii Academice, "ramane de vazut daca Popescu Tariceanu, cu o presa ostila, cu o coalitie fragilizata, si anturat mai ales de clienti, e capabil sa se reinventeze pe el insusi, Alianta si guvernarea sa".

---

Despre autor: