Condamnati la viata

In Romania exista centre de recuperare pentru persoanele cu handicap comparabile cu orice ghetou din lumea a treia * Incaperile in care isi petrec viata cei loviti deja de soarta par a fi celulele unei inchisori din secolul al-XIX-lea * Mizeria, ruina, boala, nepasarea si tristetea sunt la ale acasa in Centrul de la Techirghiol care seamana mai degraba cu o leprozerie decat cu o unitate sanitara
In Romania sunt aproximativ 20.000 de persoane cu handicap si 150 de centre in care li se acorda asistenta de specialitate. Tragedia este ca nici un astfel de centru, din cele 150, nu este nou construit. "Toate sunt vechi si sunt gandite ca centre "mamut". In primul rand acestea ar trebui desfiintate sau cel putin reorganizate. De asemenea, este nevoie sa se contruiasca cel putin 200 de noi centre", ne-a declarat Silviu Didilescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoane cu Handicap (ANPH). Pentru a ne convinge la fata locului ce inseamna un astfel de centru mamut si ce conditii de viata si tratament li se ofera celor internati, Didilescu a facut o vizita cu reprezentantii mass-media la Centrul de Recuperare si Reabiliare Neuropsihiatrica din Techirghiol. Este greu de imaginat ca in aceste zile, mai exista astfel de locuri in Romania. Singura consolare pentru cineva care vede Centrul de la Techirgiol ar putea fi ca majoritatea persoanelor de acolo nu-si dau seama in totalitate ce li se intampla. Totusi, nu poti sa nu te infiori cand vezi astfel de locuri si sa nu-ti doresti sa pleci de acolo cat mai reprede. Este greu sa redai in cuvinte ce miros ne-a intampinat la intrarea intr-un pavilion al Centrului de la Techirghiol. Prima impresie este ca ai intrat intr-o leprozerie, un loc uitat de lume, izolat in care toata lumea se fereste de cei de acolo, uitati, lasati parca sa moara. Camere supra-aglomerate, peretii fara tencuiala, linoleum tocit chiar inexistent in anumite potiuni. Totusi, pacientii ne-au intampinat cu o voiosie copilareasca, ne rugau sa-i fotografiem, unii ne cereau bani, altii tigari sau ne imbratisau. Nu aceleasi sentimente le impartaseau cei din conducerea unitatii.
"Persoana cu handicap din Romania este blamata in continuare, parca este blestemata. In Romania, sunt centre de 150-200 de persoane insa, problema este spatiul alocat fiecarui client. In standardele noastre sunt cam 8 mp de persoana. Astfel, daca sunt cazate 6 persoane intr-o camera, asa cum sunt unele saloane din acest centru, acestea ar fi trebuit sa aiba 48 de mp. Nu avem nimic impotriva sa existe centre de 100 de persoane dar sa fie loc suficient. Nu exista regementari care sa stabileasca numarul de persoane trebuie sa fie intr-o camera insa, pentru confort, este bine sa nu fie cazate mai mult de 4 persoane", ne-a explicat Didilescu.
Chiar pregatiti pentru vizita, totul era jalnic
In Centrul de Recuperare si Reabilitare Neurologica si Psihiatrica din Techirgiol sunt internate aproape 400 de persoane cu handicap. Capacitatea de cazare a centrului este de 250 de persoane iar conditiile de cazare si igiena sunt greu de imaginat. In plus, aici sunt internate persoane e ce sufera de diferite afectiuni neurologice, neuropsihice, locomotorii, vizuale. Presedintele ANPH, aflat la fata locului pentru a treia oara de cand este investit, a precizat ca a averizat de mai multe ori conducerea centrului si autoritatile locale privitor la situatia dezastruoasa, dar nu s-a facut nimic. "Intr-adevar, exista unele mici imbunatatiri la un pavilion al Centrului, dar nu este admisibil ca in secolul 21 sa avem astfel de conditii de ingrijire si asistenta pentru persoanele cu handicap. Conducerea acestei institutii a fost avertizata ca vom veni inca o data in vizita aici, impreuna cu reprezentantii autoritatilor locale si ai mass-media. Chiar si asa, pregatiti pentru astfel de vizita, totul este jalnic. Nu este vorba ca nu sunt fonduri, ci este lipsa de grija si interes. Se poate face usor o igienizare, se pot zugravi peretii fara sa fie nevoie de zeci de miliarde. Dar nimeni nu vrea. Am trimis o adresa si la Directia de Sanatate Publica din Constanta sa ia masurile ce se impun dar nu am primit inca un raspuns. Si asta, chiar daca in data de 1 august expira termenul de 30 de zile in care institutiile publice sunt obligate sa raspunda oricarei adrese sau sesizare trimisa de un cetatean", a precizat Didilescu.
Mostenirea grea si sarea din pereti
Autoritatile locale isi arunca "pisica moarta" de la o institutie la alta. In primul rand, Consiliul Judetean Constanta spune ca nu are bani pentru a aloca fonduri in vederea renovarii centrului. Apoi, Petre Dinica, directorul Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilui de la Consiliul Judetean Constanta incerca sa explice de ce peretii sunt fara tencuiala iar linoleumul nu se mai vede decat pe marginea coridorului, in rest fiind jupuit. "Acest centru a fost construit in 1910 si nu a avut destinatia actuala. Aici se faceau tratamente cu sare si a intrat in pereti. In consecinta, nu se mai pot reface. Cade orice fel de vopsea sau tencuiala. Centrul a fost repus in functiune in 1991", a precizat Petre Dinica. El a mai sustinut ca au fost controale la acest centru si s-au dat chiar si sanctiuni.
Adriana Slincu, directorul Centrului, a subliniat ca a primit sanctiune deoarece a fost gasita la controale in neregula cu o conserva care era servita la masa si nu fusese incalzita. Transpirand din abundenta, cand incerca sa tina pasul cu delegatia oficiala, directoarea Slincu ne-a marsturisit ca este in functie de anul trecut insa, ea a mostenit grava situatie de la Techirghiol. "In anul 2005 am intrat cu datorii de 2,4 miliarde de lei si acum abia avem bani pentru salarii si hrana. Avem 178 de angajati dintre care 26 pentru asistenta medicala de specialitate si 14 psihologi si ergoterapeuti. Pentru investitii ar trebui sa primim bani de la Consiliul Judetean. Atat cat primim atat vom putea cheltui", adeclarat Adriana Slincu.
Purtatorul de cuvant al CJ Constanta, Cristian Moldovan, aflat si el la Techirgiol, ne-a spus ca, in acest an, au fost alocate fonduri suplimentare in valoare de 35 de miliarde de lei pentru Directia de Protectie Sociala dar acesti bani nu acopera nici jumatate din necesar. Petre Dinica, a precizat ca ar fi nevoie de 79,4 miliarde de lei dintre care 32,24 pentru persoanele cu handicap adulte si 47,2 miliarde pentru minori.
In orice este si un substrat politic
Moldovan se mai vaita ca banii alocati judetului Constanta sunt putini si nu se pot finanta unele domenii in detrimentul altora. Chiar si-a exprimat nemultumirea ca, in ciuda faptului ca acest judet este al doilea dupa Bucuresti in ce priveste taxele si impozitele varsate la Bugetul de Stat, la alocare de fonduri Constanta nu mai este pe locul 2. Intrebat de situatia bugetului local din care trebuie finantate astfel de centre, Moldovan a explicat ca au scazut incasarile pe motiv ca s-a trecut la cota unica de impozitare. Totusi, autoritatile centrale sustin contrariul, spunand ca s-a colectat mai mult decat de prevedea. Nu trebuie uitat ca, acest judet, chiar daca Moldovan a tinut sa precizeze ca in Constanta sezonul estival tine doar doua luni si nu este ca in statiunile montane, are o industrie turistica si are si o multime de posibilitati economice. Bugetul local este format dintr-o cota din impozitul pe venit si o cota parte din TVA si alte taxe si impozite platite de persoanele fizice si juridice. "Centrele de tratament pentru persoanele cu handicap au fost preluate de la inceputul anului 2004. In consecinta a fost suficient timp pentru a se cuprinde in bugetul local si fonduri pentru investitii. Nu exista nici o scuza pentru situatia de la Techirghiol. Noi, ca Autoritate nu avem nici o atribuitie de administrare a unitatii. Chiar si salariile personalului angajat se dau de la CJ Constanta", a explicat Silviu Didilescu. Trebuie mentionat ca in prezent, astfel de centre sunt in administrarea consiliilor locale judetene iar ANPH este implicat doar in a controla daca sunt respectate standardele de calitate ale serviciilor oferite persoanelor cu handicap.
Fara autorizatie sanitara
"Directia de Sanatate Publica nu a mai acordat aviz de functionare de foarte mult timp acestui centru. Am dat mai demult autorizatie pentru pavilioanele care erau renovate insa, acum nu s-a mai dat autorizatie nici pentru acestea. Am anuntat Directia de Asistenta Sociala de acest lucru insa nu l-am putut inchide", ne-a declarat dr. Mihaela Dinisov, de la DSP Constanta. Si asta, cand orice persoana stie ca atunci cand nu exista astfel de autorizatie se pun lacate pe usi si se suspenda orice activitate. Intrebata daca a dat amenzi sau o sanctiune cuiva pentru starea acestui Sanatoriu, Mihaela Dinisov nu a putut sa raspunda. Ea a precizat ca a trimis adrese si la inspectorul Judetean al ANPH si a cerut sa fie asigurate fonduri pentru a se remedia aceasta situatie. Cam asta a facut DSP Constanta.
Centrul pilot pentru 100 de persoane
Asa arata noul Centru de Recuperare si Reabilitare Persoanle cu handicap au sansa sa poata fi reintegrate in societate si sa poata sa-si castige existenta. Acesti oameni trec prin Centre de Recuperare si Reabilitare apoi sunt indrumati catre Centrele de Ingrijire si Terapie Ocupationala pentru ca, in momentul in care se pot descurca singuri, sa fie cazati in "locuinte protejate". Cei care nu urmeaza calea Centrului de Recuperare si Reabilitare, pentru ca nu se poate din puncte de vedere medical, ajung la centrele de ingrijire si asistenta unde-si vor trai tot restul vietii pentru ca nu se poate face nimic pentru integrarea lor. La Techirghiol se construieste un centru pilot unde sunt prevazute 4 corpuri de cladire in care vor fi cazate 100 de persoane. Fiecare corp va avea 6 camere la parter si 5 camere la etaj. Aceste camere vor fi ocupate de cate trei persoane. De asemenea, se va amenaja un corp care va fi destinat tratamentului si recuperarii persoanelor cu handicap si un corp administrativ. Aici, pe langa persoanele care vor rezidente vor putea veni pentru tratament (recuperare) si persoanele din zonele adiacente Techirghiolului. Finantarea acestui nou centru a fost asigurata, printru-un parteneriat cu CJ Constanta si sprijinul unor fundatii irlandeze. Astfel, din bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei s-au alocat 40 de miliarde de lei si de la Consiliul Judetean Constanta 13 miliarde si centrul pilot va fi gata la sfarsitul acestui an. ANPH a contribuit la realizarea studiului de fezabilitate cu 1,5 miliarde de lei, iar pentru dotare, va mai aloca 2 miliarde de lei. "Astfel de centre sunt foarte bune deoarece tendintele actuale sunt pentru infiintarea unor centre cu spatii de tip familial. Astfel, socializarea este mai usor de facut si chiar ingrijirea se face altfel. Numarul de personal este mai mic, mai specializat si chiar personalizat. Centrul nou de la Techirgiol va fi ocupat cu persoanele care in prezent sunt la centrul de la Negru Voda, urmand ca acolo, pentru ca sunt conditii mai bune, sa-i mutam pe cei de la Techirghiol.
Tinta: locuinta protejata
"Scopul nostru este sa ii invatam sa se descurce in viata, sa devina independenti. Urmatorul salt este spre locuinta protejata unde statul nu se mai implica in ingrijirea permanenta, ci doar cu supravegherea unui asistent care are grija de maxim 10 persoane, ei se integreaza in munca. In acel moment putem spune ca pot iesi din sistem", a anuntat Didilescu. Locuintele protejate pentru persoanele cu handicap sunt o altenativa pentru cei care reusesc sa se integreze in munca, sa poata sa-si poarte de grija. "Este adevarat ca va exista o persoana specializata care sa "poarte de grija" celor care locuiesc in astfel de case dar viata lor de zi cu zi se va apropia de ceea ce este normal pentru orice persoana", a precizat presedintele Didilescu. Astfel de case sunt in constructie la Techirghiol, langa centrul pilot de la Techirghiol si inca doua in Lazu, comuna Agigea. Fiecare dintre cele patru case va fi ocupata de cate 8 persoane. Casele au o suprafata de 204 mp si fiecare costa 90.000 de euro. Fiecare locuinta este accesibilizata complet pentru persoanele cu handicap locomotor si sunt oferite conditii normale si umane de locuit.

---

Despre autor: