Baraganul dintre bratele Dunarii

Fosta Balta a Brailei, astazi Insula Mare, este un loc castigat in batalia cu apele. Nu fara sacrificii. Digul ridicat aici reprezinta locul de veci pentru mii de oameni care au muncit la ridicarea lui, multi dintre ei detinuti politici.

Cum treci cu bacul dinspre Braila spre Insula Mare, imediat in dreapta, te intampina un monument. A fost ridicat in memoria detinutilor anticomunisti adusi pe Insula la ""reeducare"" si care si-au gasit sfarsitul ridicand digul impotriva Dunarii. In Insula Mare a Brailei au existat la Gradina, Lunca, Salcia, Stoienesti si Stramba Veche mai multe colonii-lagare de exterminare a detinutilor anticomunisti. La Salcia, spre exemplu, au fost adusi cei mai ""periculosi"" detinuti, majoritatea preoti. Inainte de indiguire, toata Insula Mare cadea prada apelor o data la trei ani, iar de multe ori si la un an. Chiar si dupa retragerea apelor, aproape jumatate din Insula ramanea inundata. Asa ca, la sfarsitul anilor a€™50, s-a decis indiguirea Insulei. ""La indemnul partidului, dupa o matura si chibzuita socotire, in Insula Mare a Brailei au fost concentrate o impresionanta forta umana si materiala si o puternica baza tehnica, care au prefacut miraculos insula dintr-un taram al nemiscarii, din locuri neroditoare destinate parca numai uzului turistic intr-un gigantic hambar al tarii"", se arata in reportajul monografic ""Insula Mare a Brailei - vatra de munca si de viata"", editat in 1972 de Directia generala pentru agricultura a judetului Braila.
IZOLAREA. S-a inceput cu diguri inalte de 1 metru pentru protejarea unor asezari omenesti - Frecatei, Bandoiu, Stramba, Salcia - , dar si a unor zone agricole. Indiguirea intregii Insule s-a facut in 1964, astfel ca in ianuarie 1965, Balta Brailei era inchisa apelor printr-o centura de pamant lunga de 162 km si devenea Insula Mare a Brailei. A fost prinsa in aceasta centura o suprafata de 72.173 de hectare, din care 69.241 au fost desecate si destufizate. In mai 1967 s-a infiintat IAS-ul Insula Mare a Brailei, care a inceput cu cultivarea porumbului si a continuat asa vreme de vreo 10 ani pe aproape
95% din suprafata arabila. Fiind necesara rotatia culturilor, s-a trecut apoi la grau, orz, floarea-soarelui si soia. Lucrau atunci in IMB cam 1.500 de salariati permanenti si peste 7.000 de zileri, iar toate muncile se faceau manual. Chiar si asa, productiile erau record, dupa cum se arata in reportajul monografic amintit, mai ales in ultimii doi ani ai cincinalului
1966-1970: ""Astfel, in anul 1969, realizarile au urmat o linie continuu ascendenta, ele fiind considerabil mai mari in cu tot ce s-a obtinut in anii anteriori. De pe o suprafata de 35.028 hectare pe care s-a cultivat porumb s-a realizat o productie medie de 5.144 kg porumb boabe STAS la hectar, considerabil mai mult fata de sarcina de plan. In total, s-a realizat o productie de 180.000 tone de porumb fata de 131.950 tone cat prevedea planul, ceea ce a permis sa se livreze la fondul central al statului, peste plan, 48.236 tone de porumb"". In realitate, cifrele erau mult mai mici, respectiv 1.000-2.000 kg/ha porumb. De altfel, nici in 1996, spre exemplu, cand nu se mai putea vorbi despre lucrari agricole facute manual, productiile medii la hectar obtinute erau de 4.630 kg porumb/ha.

DRUM. Prin culturile de cereale din Insula Mare
a Brailei trece soseaua spre comuna Frecatei

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe