CSM cere securistilor sa se demaste

Preocuparea de "varf" a Consiliului Superior al Magistraturii o constituie aplicarea cat mai urgenta a dispozitiilor din noul pachet de legi de reforma a Justitiei. Astfel, CSM a solicitat, ieri, instantelor si Parchetelor ca, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a noii legi nr. 247/2005, toti judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul auxiliar de specialitate sa dea, anual, o declaratie pe proprie raspundere in care sa se mentioneze daca sotul sau rudele pana la gradul al IV-lea, inclusiv, exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun - conform legii - la dosarul profesional. Pe de o parte, unii magistrati considera ca aceasta declaratie aduce cu celebra "fisa de cadre" realizata inainte de '89, numai ca aceasta din urma era intocmita de Securitate. Totusi, noua lege are o fateta pozitiva, intrucat numai asa se poate vedea cat de intins este "arborele juridic si judiciar" al unui magistrat si care ar putea fi influentele familiei vizavi de unele cauze pe care le are de anchetat sau de judecat oricare dintre cei ce fac parte din corpul magistratilor.
Declaratie pe proprie raspundere
In aceeasi ordine de idei, CSM mai avertizeaza ca, in acelasi termen de 60 de zile, magistratii si personalul auxiliar de specialitate au obligatia "sa faca o declaratie autentica, pe proprie raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica". Verificarea tuturor acestor declaratii va fi realizata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Desi aceasta activitate va lua o gramada de timp, opinia publica va putea afla cine a colaborat cu fosta Securitate si a fost sclav al ordinelor date de fostul regim. La acest capitol, noua lege 247, in continutul ei, poate fi privita si ca o lege a lustratiei in sistemul judiciar.
Dar, exista totusi, - in noua lege - si o parte a articolului 6/2 mai greu de pus in practica, daca nu imposibil de verificat: "Judecatorii, procurorii, magistratii asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii". La acest capitol, lucrurile se complica. Pentru ca agentii acoperiti lucreaza cu nume de cod si, conform legii sigurantei nationale, nimeni nu are voie sa-i deconspire. Tocmai de aceea se si numesc "acoperiti". Ca atare, nu exista o parghie prin care acesti lucratori "acoperiti" sa poata fi vreodata cunoscuti si, asa fiind, nici unul dintre magistrati sau din personalul auxiliar nu va recunoaste daca are o asemenea calitate, in conditiile in care oricare dintre ei stie ca "acoperirea" este de maxima securitate. Drept pentru care, chiar daca aliniatul 4 al art.6/2 din noua lege a reformei in Justitiei arata ca a nu fi "lucrator acoperit, informator sau colaborator" este o cerinta expresa pentru functia de magistrat sau cu cea detinuta in schema personalului auxiliar, nu vor exista cazuri de deconspirari. Singurele vor fi cele ce tin de verificarea CNSAS privitoare la apartenenta la fosta Securitate.

---

Despre autor: