0% saracie - cea mai importanta campanie de lupta impotriva saraciei

In prezent, in Romania, o patrime din populatie este saraca, iar dintre cei aflati in aceasta situatie, 8,6 procente sunt la nivelul de saracie extrema. In privinta nivelului de trai, Romania este raportata la tarile din Africa

"Curierul National" a lansat in urma cu doua zile campania "0% saracie". Intr-o perioada in care Romania continua sa fie macinata de probleme sociale majore, "Curierul National" incearca, alaturi de exponentii mediului de afaceri, reprezentantii confederatiilor sindicale si cei ai societatii civile, sa gaseasca solutii active care sa limiteze efectul saraciei asupra romanilor. Campania "0% saracie", derulata alaturi de Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR), Institutul National de Statistica (INS), Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Fundatia Anaconda, va pune accent pe parteneriatul cu autoritatile locale, incercand ca, pentru fiecare zona in parte, sa identifice acele proiecte investitionale care vor fi dezvoltate astfel incat sa se schimbe accentul asupra politicilor in domeniul somajului, de la masurile de asistenta pasiva total ineficienta la masurile active.
Prima aplicare practica a acestei campanii va avea loc in judetul Calarasi, iar rezultatele vor fi prezentate pe data de 1 septembrie, in cadrul unei noi reuniuni a acestui comitet de initiativa. Alaturi de partenerii sai, Curierul National intentioneaza sa transforme acest eveniment intr-un adevarat forum civic, urmand ca reprezentantii Presedintiei Romaniei, Guvernului si Parlamentului, precum si ai confederatiilor sindicale, organizatiilor patronale si societatii civile si, nu in ultimul rand, mass-media sa gaseasca posibile solutii pentru eliminarea treptata a saraciei.

George Constantin Paunescu, presedintele UGIR:

"In timp ce o parte a factorilor de decizie este preocupata de putere sau interese mai mult sau mai putin nationale, initiatorii campaniei <<0% saracie>> s-au hotarat sa se implice intr-o actiune care nu le aduce profituri materiale, dar care poate genera un efect deosebit in randul celor care detin puterea decizionala. Imi reconfirm disponibilitatea totala de a participa la eforturile care sunt depuse pentru diminuarea saraciei. Este dureros sa vezi ca traiesti intr-o lume in care zilnic, din cauza saraciei, mor oameni. Va transmit acordul Colegiului Central de Conducere a UGIR de participare efectiva, cu toate fortele de care dispunem, la realizarea obiectului sub care se deruleaza campania <<0% saracie>>. In 1990 s-a infiintat un premiu de 10.000 de dolari anual pentru grupul de filosofi de la Cracovia. Acestia incearca sa gaseasca solutia optima in existenta sociala a raportului intre bogatie si saracie, intre necesar si posibil. In fiecare an se decerneaza acest premiu celui care reuseste sa vina cu o contributie suplimentara la teoria reducerii saraciei. Sistemele de tip extrem, comuniste ori societatea de competitie de tip capitalist, nu au reusit nici una dintre ele, pana in prezent, sa gaseasca solutia optima pentru realizarea unui nivel de existenta decent pentru toti locuitorii planetei pe care locuim. Nici un sistem, nici cel in care am trait in urma cu 15 ani, nici cel in care traim astazi, nici cel care a fost si este in piata vestica, nu a reusit sa gaseasca solutia cea mai buna de imbinare ale celor doua poluri: ale capitalului si fortei de munca. Sper ca initiativa dvs. va reusi sa aduca o contributie la conceptul mondial de creare a celei de-a treia cai a existentei societatii omenesti".

Dumitru Costin, presedintele BNS:

"Credem ca a trecut vremea in care solutiile magice sunt asteptate sa vina din zona Guvernului. Timp de 15 ani Guvernele au demonstrat ca sunt incapabile sa gaseasca solutii la problema saraciei. De cele mai multe ori sunt luate de valul politichiei romanesti si incearca sa jongleze cu acest concept numit <> pe spatele populatiei. Cand spun asta ma refer la acele nenumarate rapoarte, asa-zisele schimbari de politici la nivel national care au loc in anii electorali, joaca cu bazele de raportare. Anul trecut, in plina campanie electorala, Banca Mondiala lansa un raport amplu privind saracia in Romania. Tot anul trecut, printr-un act normativ care nu avea nici o legatura cu esenta demersului, se intampla ca Guvernul Romaniei sa-si anuleze o obligatie pe care o avea. Aceea de a calcula si de a da publicitatii cosul minim de consum - un indicator pe baza caruia se pot stabili un set de politici la nivel national in ceea priveste politica salariala, cele de asistenta sociala, precum si politici pentru combaterea saraciei. A facut in asa fel incat sa scape de presiunea politica a acestui indicator si sa transforme intr-un succes de anvergura raportul Bancii Mondiale. Din pacate, desi locul nostru este in Europa, ne raportam la tarile africane. Credem ca a venit momentul sa ne asumam, noi, partenerii sociali, societatea civila, aceasta tema, si sa incepem impreuna cu autoritatile locale, in prima faza, a unor evaluari reale ale saraciei. Trebuie sa vedem exact cum stau lucrurile la nivel local. Cele mai bune surse de informatii pot fi luate de la autoritatile locale. Avem nevoie de evaluari corecte, care sa nu fie alterate de influente politice, pentru ca altfel o sa acoperim la nesfarsit gunoiul pe care l-am ascuns sub covor. Apoi, pe baza acestor evaluari reale trebuie sa lansam pachete de masuri pentru combaterea saraciei la nivel local. Exista solutii, nu le inventam noi acum. Important este sa punem accent pe parteneriatele cu autoritatile locale si astfel sa punem in practica si unul dintre conceptele europene de care pana acum Romania a cam fugit. Este vorba de principiul subsidiaritatii. Toata lumea se uita la Guvern cand responsabilitatile majore sunt in zona comunitatilor locale. E adevarat ca exista angajamente ale Guvernului Romaniei fata de UE ca pana in 2010 sa identifice si sa elimine cauzele saraciei. Guvernul poate adopta niste masuri cu caracter general, dar solutiile trebuie gasite la nivel local. Evident, nu pot aparea solutii magice pentru toata tara, una e sa traiesti in Botosani, alta e sa traiesti in Timisoara, Constanta sau Bucuresti. Pentru fiecare regiune in parte trebuie gasite solutii diferentiate. De ce insist pe necesitatea acestor parteneriate locale? Pentru ca daca cineva isi inchipuie ca o sa putem veni cu solutii magice la nivel national, se insala.
Astfel de masuri de stimulare a dezvoltarii economice si sociale locale nu mai pot fi aruncate pe piata la nivel national. Competitia la nivel european se da intre regiuni. Sa va dau un exemplu: In momentul de fata lucram la un proiect pe care vrem sa-l dezvoltam la nivelul judetului Calarasi. Este un judet care dispune de un potential economic urias, care trebuie valorizat. Cum pot fi atrase acolo investitii? Cum poti stimula crearea de noi locuri de munca? Pentru ca ocuparea si educarea sunt cele doua chei care reprezinta o poarta pentru eradicarea saraciei in Romania. Am evaluat impreuna cu autoritatile locale si am identificat potentialul economic al acestui judet, iar in momentul de fata lucram la elaborarea unui plan de dezvoltare teritoriala a judetului Calarasi, care sa ofere avantaje pe care comunitatile locale sa le poata oferi investitorilor. Ce probleme am identificat? In primul rand, degeaba avem terenuri bune pentru agricultura, degeaba avem potential turistic fabulos in zona respectiva, degeaba avem potential pentru a crea factori industriali acolo. Ne lipseste educatia si formarea la nivelul judetului Calarasi. Nu avem resurse umane pentru a oferi investitii serioase. Si cand ma refer la investitii serioase trebuie sa mentionez ca Romania are nevoie de investitii in domenii care sa genereze la nivel national valoare adaugata locala. Ceea ce Romania a facut in ultimii ani, ceea ce face si acum, se vede in rezultatele politicilor macro-economice nationale. Suntem in continuare dominati de industrii cu valoare adaugata mica. Industria confectiilor, pielaritului, prelucrarea lemnului etc. Asta e si resursa de forta de munca pe care o putem oferi investitorilor. Din acest motiv, acest pact de dezvoltare teritoriala pe care il elaboram la Calarasi prevede foarte clar consolidarea unor institutii in zona privata care sa fie dedicate formarii profesionale. Este nevoie acuta de resurse umane. Nu poti atrage investitii serioase daca nu ai resursele umane necesare.
Un element de care toate Guvernele Romaniei de pana acum nu a tinut cont. Toti se bucura de faptul ca Romania are intredeschisa poarta spre piata muncii europene, forta de munca in exces eliberata din intreprinderile restructurate sau forta de munca tanara, care migreaza spre piete din afara tarii. Pana la urma, cetatenii romani care muncesc in afara sunt principalii investitori in economia romaneasca. Asadar, nu trebuie sa mai asteptam de la Guvern solutii. Ii lipsesc gradele de libertate, pentru ca nu poate sa vina cu solutii general valabile pentru toata Romania. Am impresia ca traim in doua universuri paralele: clasa politica pe de-o parte, noi, societatea civila, de cealalta parte.
Ar fi bine sa permanentizam aceste intalniri, sa ne sprijinim impreuna in acest demers, pentru ca credem ca putem sa sprijinim o campanie solida pentru reducerea saraciei in Romania. Cand fac aceste afirmatii ma bazez pe un studiu care face referire la potentialul agricol al Romaniei. In anii 1991-1992, Banca Mondiala spunea ca agricultura Romaniei modernizata si organizata poate genera hrana pentru 80 de milioane de locuitori. Cu toate acestea, potentialul agriculturii romanesti este destul de scazut, are o pondere mica la PIB, iar printre cei mai saraci, conform INS, sunt si agricultorii".

Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa:

"Confederatia Cartel Alfa sustine orice actiune indreptata impotriva reducerii saraciei. Evident, campania <<0% saracie>> reprezinta pentru noi o provocare deosebita. Ideea de zero la suta saracie este interesanta si inseamna de fapt o tinta ideala pe care speram ca prin mobilizarea tuturor resurselor societatii civile, a ONG-urilor, a patronatelor, sindicatelor, sa putem pas cu pas sa o reducem si sa ajungem intr-un viitor la aceasta tinta. Notiunea de saracie este variabila. Astfel, in lume, pragul de saracie este de un dolar pe zi pentru o persoana, iar in Romania acest prag se situeaza la 0,8 dolari. Totodata, in lume una din cinci persoane traieste cu un dolar pe zi.
Valoarea cosului minim de consum pentru o familie de trei persoane ar trebui sa fie cel putin 800 de lei noi (8.000.000 de lei vechi). O valoare a hranei pentru o persoana, la nivelul de trai decent, ar trebui sa atinga 720 de lei (7.200.000 de lei vechi). Persoanele active din campul muncii sunt sub pragul de saracie la ora actuala. In acest caz, copiii si pensionarii sunt mult mai afectati si trebuie gasite urgent solutii pentru a schimba aceasta situatie. Speram ca impreuna cu partenerii nostri traditionali, organizatiile patronale cu care negociem in mod frecvent pe diferitele politici legate de situatia din intreprinderi sa reusim sa gasim solutii pentru combaterea saraciei din Romania. O politica sociala trebuie sa se bazeze pe politicile sociale adecvate si fara o dezvoltare economica normala nu se vor putea obtine resursele financiare care sa sustina politicile sociale si a combate ceea ce ne dorim. Trebuie sa punem la un loc ceea ce nu s-a gasit in 15 ani. Acea platforma de dialog social, de a pune ideile constructive ale tuturor reprezentantilor societatii civile, iar in momentul in care se va ajunge la o anumita consensualitate legata de masurile pe care ni le asumam. Ei bine, in momentul respectiv cred ca vom avea forta necesara sa-i impunem clasei politice asteptarile cetatenilor. O dezvoltare economica fara o dezvoltare sociala nu are sens. De fiecare data, dezvoltarea economica are ca scop dezvoltarea sociala adecvata. Speram ca in aceasta echipa care a dat startul campaniei <<0 % saracie>> sa intre cat mai multe structuri mass-media, pentru ca fara o propaganda adecvata actiunile vor fi limitative si oricata energie vom consuma, patrunderea in orizontul cultural al cetatenilor va fi foarte greu de realizat. Ceea ce s-a intamplat acum la inundatii este un exemplu din care constatam ca inundatiile sunt un dezastru, dar in acelasi timp vedem ca locuintele construite cu fundatie din caramida sau din beton, deci cu structuri stabile, au rezistat apelor, in timp casele construite din chirpici din cauza resurselor limitate ale cetateanului, au fost spulberate. Ei bine, daca tot construim si incercam sa facem o actiune de solidaritate, mi se pare normal sa incepem o constructie stabila pe principii mult mai clare. Trebuie sa existe un parteneriat si includerea unei politici a statului legate de modul de constructie si o responsabilizare a cetatenilor cu un ajutor al acestora pe care speram sa-l facem cu totii".

Maria Molnar, prof. univ. dr., cercetator in cadrul Institutului National de Economie

"Ma bucur sa aud de o initiativa in planul combaterii saraciei si vreau sa-mi exprim intreaga disponibilitate ca cercetator in sprijinul acestui proiect. Conform studiului Institutului National de Statistica referitor la conditiile de viata ale populatiei din Romania, cel mai mare grad de saracie se inregistreaza in gospodariile unde persoana de referinta este agricultor, are numai educatie primara sau nici o scoala, are patru copii in intretinere si locuieste in mediul rural. De asemenea, cei mai multi saraci ai tarii sunt in zona de nord-est a Romaniei. La polul opus, cel mai scazut grad de saracie il au gospodariile al caror membru de referinta este patron sau salariat, care beneficiaza de un salariu mult peste medie, are studii universitare, iar respectiva familie are un copil in intretinere si traieste in Bucuresti.
Diminuarea saraciei este legata de dezvoltarea economiei, de cresterea gradului de educare, de cresterea fortei de munca, de ocuparea salariatilor cu salarii mari, care permit acoperirea mai mare a cheltuielilor de consum. Restrangerea saraciei impune dezvoltarea economiei rurale, precum si dezvoltarea infrastructurii utilitatilor publice, locuintelor si asezarilor umane, sunt de parere expertii INS. Investitiile cu valoare locala mare trebuie inmultite, pentru ca acestea pot genera salarii mari. Din categoria gospodariilor care au considerat ca situatia economica li s-a imbunatatit fata de anul precedent, o mai mare reprezentare o au cele de patroni, salariati si lucratori pe cont propriu in activitati neagricole, in timp ce gospodariile de agricultori, pensionari si someri au fost mai pesimiste in evaluarea propriei situatii. Daca dintre gospodariile conduse de patroni, circa 7% au declarat ca au o situatie economica mai rea, proportia creste la 35% in cazul gospodariilor de pensionari si chiar la 59% la cele de someri. Este de retinut si faptul ca 23% dintre gospodariile ale caror cap de gospodarie este salariat au considerat ca situatia lor economica a regresat fata de anul anterior. Motivele considerate de cei intervievati ca fiind esentiale in imbunatatirea situatiei lor economice au fost marirea salariilor sau obtinerea unui alt loc de munca mai bine platit (circa 53%) si gasirea unor alte surse de venit (circa 36%). Inrautatirea situatiei economice este pusa, de cele mai multe ori, pe seama unor factori exteriori gospodariei din moment ce aproape 3 din 10 gospodarii cu situatie mai proasta declara ca aceasta se datoreaza scaderii veniturilor din munca si aproximativ o gospodarie din 4 invoca motive independente de membrii gospodariei. Dupa grupa de varsta in care se incadreaza persoana de referinta, ponderi mai ridicate ale gospodariilor care au cheltuit mai putin decat au castigat se remarca la grupele active din punct de vedere economic si in primul rand la cele conduse de persoane de 25-34 de ani (14,2%). Gospodariile conduse de persoane varstnice (65 ani si peste) realizeaza mai greu economii, cele care au avut bugete excedentare reprezentand 6,8%.
Comparatia intre categorii arata ca gospodariile de patroni, lucratori pe cont propriu in activitati neagricole si salariati au posibilitatea sa economiseasca intr-o proportie mai mare, dar si intre aceste categorii exista diferentieri notabile (intre 49% la patroni si 14% la salariati). Pentru celelalte categorii de gospodarii proportiile sunt mai reduse, ultimul loc in aceasta comparatie fiind detinut de someri (sub 2%), gospodariile din aceasta categorie care reusesc sa economiseasca fiind de peste cinci ori mai putine decat pe ansamblul tarii".

Maria Muga, secretar de stat in Ministerul Muncii

Maria Muga, secretar de stat in cadrul Ministerului Muncii, a salutat in numele ministrului Muncii, Gheorghe Babru, initiativa demarata de "Curierul National" - "0% saracie". "Aceasta campanie coaguleaza forta partenerilor sociali de a realiza proiecte concrete, care sa intervina in programul de combatere a saraciei, iar initiativa dvs. este cu atat mai bine venita, deoarece luna trecuta, Romania a semnat la Bruxelles, memorandumul comun de incluziune sociala. Prin acest document, Romania si-a asumat responsabilitatea de a interveni cu instrumente directe si concrete in reducerea dimensiunilor saraciei si promovarea unor programe concrete care sa determine incluziunea sociala a celor mai defavorizate categorii de populatie. Acest document programatic a fost elaborat impreuna cu parteneri sociali, cu toate structurile guvernamentale. Institutul National de Statistica a avut un rol foarte important de prelucrare a datelor si prezentare a acestora intr-o forma cat mai apropiata de solicitarile documentului. Ministerul Muncii este in derularea unor tratative cu Banca Mondiala pentru a sustine primele proiecte care se adreseaza acestui domeniu. Primul proiect se adreseaza tinerilor dezinstitutionalizati, iar al doilea mediului rural, mai ales intreprinderilor. Este un proiect ambitios care a fost aplicat cu succes in Italia, iar cel de-al treilea este destinat populatiei de etnie rroma si vizeaza imbunatatirea accesului la facilitatile din gospodarie. Sunt primele trei proiecte pe care noi le lansam, insa ceea ce vreau sa mentionez acum, relationat de aceasta campanie, de proiectul prezentat de presedintele Dumtiru Costin si urmeaza a fi aplicat in Calarasi, la una dintre discutiile pe care Ministerul Muncii le-a avut cu reprezentantii Comisiei pentru Protectie Sociala de la Bruxelles, se vorbea de incapacitatea Romaniei de a absorbi fonduri pentru ca nu exista o foarte buna pregatire a resurselor umane in domeniu si ca practic Romania, la ora actuala, va trebui sa faca niste eforturi fantastice ca sa poata sa creeze aceasta retea de informatie, de pregatire a resurselor umane care sa absoarba prin proiecte concrete menite sa dezvolte comunitatile locale si sa combata fenomenul saraciei. Faptul ca noi astazi ne aflam alaturi de partenerii sociali cel mai important este rezultatul unei politici de cooperare pentru care noi militam. Mesajul Ministerului Muncii este de a deveni un real partener alaturi de dvs. in acest proiect. Vor veni si alte structuri alaturi de dvs. si pot sa va spun ca ministerului pe care il reprezint ii revine rolul de a monitoriza si coordona politicile nationale in domeniul incluziunii sociale.

Dana Mocanu, director Relatii Internationale BNS

"As vrea sa fac cateva precizari vizavi de conceptul de saracie. In lume, la ora actuala, una din cinci persoane traieste cu mai putin de un dolar pe zi, iar una din sase sufera de moarte cronica, ceea ce este mai mult decat inimaginabil. Mai mult, femeile si copiii sunt cele mai vulnerabile categorii sociale. Saracia nu este legata doar de venituri, iar alaturi de termenul de saracie a aparut si termenul de excluziune sociala, termen ce este legat de ideea de drepturi ce decurg din calitatea de cetatean al unei tari. Daca initial saracia a fost definita in raport cu veniturile, excluziunea sociala a fost definita in raport cu drepturile sociale, cum este dreptul la munca, la locuinta, la servicii de sanatate, la educatie. Cu toate ca saracia reprezinta o incalcare a drepturilor omului, modalitatile de lupta impotriva acestui flagel s-au dovedit a fi mai mult decat insuficiente, chiar daca Comunitatea Internationala incearca sa determine guvernele sa se implice mai mult in lupta impotriva saraciei.
La fel cum spunea si doamna ministru, trebuie sa fim parteneri activi, sa punem impreuna in practica prevederile acestui memorandum la care dansa facea referire. Anul 2010 va fi declarat anul de comabatere a saraciei si excluziunii sociale. Majoritatea studiilor efectuate pe Romania releva ca evolutia venitului pe cap de locuitor, Romania este cea mai saraca tara din Europa Centrala si de Est. Saracii Romaniei sunt in general batranii, somerii si persoanele ce desfasoara activitati pe cont propriu si agricultorii. Prin memorandumul semnat cu Comisia Europeana, Romania s-a angajat ca pana in anul 2010 sa identifice si sa elimine cauzele saraciei. Din punctul nostru de vedere consideram ca este putin cam mult in cinci ani de zile. Ca o concluzie, as mai adauga ca saracirea populatiei nu a fost doar rezultatul scaderii veniturilor primare, ci si al pierderii locurilor de munca".

Petru Dandea, vicepresedintele Cartel Alfa:

"Stiu ca orice Guvern al oricarei tari care isi permite sa guverneze o tara fara a avea informatia statistica necesara se comporta ca un mecanic care goneste cu 200 de kilometri pe ora cu un marfar in spate, noaptea, pe o cale ferata neiluminata. Vreau sa va propun o altfel de statistica. Sa ne imaginam ca planeta aceasta este un sat cu 1.000 de locuitori, 665 sunt adulti si 335 sunt copii. 80 % din averea satului este detinuta de 200 de persoane, iar celelalte 800 traiesc cu doar 20 % din averea satului. 600 dintre ei nu au acces la surse de apa potabila sigura. 332 de adulti sunt analfabeti si 153 nu au vazut sau nu au vorbit niciodata la un telefon.
Pe de alta parte, satul are 5 soldati, 3 profesori si un medic. Bugetul satului este de 3 milioane de dolari. 185.000 de dolari se cheltuiesc pe arme, 135.000 pe invtamant si 124.000 pe servicii de sanatate. In anul acesta se vor naste 27 de copii si vor muri 18 persoane. Numarul cel mai mare - 5 - va muri din cauza subnutritiei, din cei 5 - 3 sunt copii. Din cei 335 de copii, 162 nu sunt vaccinati impotriva unor maladii grave.
Cam asa arata satul global in mileniul III. Si aceasta este un fel de statistica, mai bine spus un fel de recensamant, adica bob cu bob, nu analiza si nu ancheta statistica. Cel mai grav este ca in zilele noastre a mai intervenit un fenomen: fenomenul terorismului, care este alimentat in principal de saracia globala. Degeaba incercam sa ne batem cu arme sofisticate impotriva terorismului si nu incercam sa facem nimic impotriva saraciei, care este seva care alimenteaza terorismul".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe