Peste 40 la suta dintre IMM-uri nu au demarat pregatirea pentru adaptarea la piata unica

Peste 80 la suta dintre Intreprinderile Mici si Mijlocii din Romania, in special cele care activeaza in industria alimentara si agricultura, nu indeplinesc in prezent standardele de calitate prevazute de Uniunea Europeana, a declarat, ieri, vicepresedintele Camerei de Comert a Romaniei, Dragos Seuleanu, cu ocazia unui forum dedicat IMM-urilor.
Acesta a fost de parere ca IMM-urile au nevoie de informare, de cursuri de training, asistenta si in primul rand de sprijin financiar. "Trebuie intervenit in special in orasele mici si in zonele rurale si trebuie identificate zone unde pot fi apelate fonduri", a afirmat Seuleanu.
La randul sau, presedintele Consiliului National pentru IMM-uri (CNPIMMR), Ovidiu Nicolescu, a apreciat ca intreprinzatorii din Romania nu sesizeaza potentialele amenintari de dupa aderare.
Acesta a dat exemplu situatia din Polonia, unde, dupa integrare, au disparut peste 30.000 de IMM-uri (din cauza neindeplinirii standardelor de calitate), in conditiile in care Polonia a fost mult mai bine pregatita decat noi, din acest punct de vedere.
In Romania exista in prezent peste 470.000 de IMM-uri, cele mai multe fiind prezente in agricultura, transport si comunicatii, comert, industrie si energie. 99 la suta dintre IMM-uri au sub zece salariati, iar numai o treime au reusit in 2004 sa introduca noi produse pe piata.
Majoritatea companiilor romanesti sunt optimiste in ceea ce priveste evolutia afacerilor lor dupa aderarea la Uniunea Europeana, dar nu apreciaza pozitiv noile masurile fiscale, reiese din sondajul efectuat de catre Agentia Nationala pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC).
Datele sondajului arata, printre altele, ca 58,2% dintre firmele intervievate apreciaza ca satisfacatoare evolutia activitatilor lor dupa momentul ianuarie 2005, in timp ce 26,8% sunt de parere ca vor avea o evolutie pozitiva.
"Este practic o situatie paradoxala, pentru ca realitatea o stim cu totii, iar intreprinzatorii sunt optimisti. Cred ca acestia nu sunt suficient informati si de aceea nu constientizeaza amenintarile care ii asteapta si implicatiile pe care le va avea acest proces", a declarat Ovidiu Nicolescu.
In plus, doar 12% dintre repondenti au declarat ca au introdus sistemul de management al calitatii, acestea adoptand sistemul standard. Dintre cele 12 procente, foarte putini au adoptat sistemul ISO14.000.
"Romania are nevoie de echipe manageriale competente", a declarat Peter Milford, director al programelor Phare pentru IMM-uri. El a prezentat o parte din proiectele viitoare care vor fi dezvoltate din fonduri de 54 de milioane de euro, pentru sustinerea comertului electronic, a programelor de investitii si a mediului de afaceri.

Ungaria, Polonia si Slovacia au inceput programele de pregatire cu mult timp inainte

Prezent la intrunire, consilierul comercial al Ungariei la Bucuresti, Halasz Janos, a declarat ca la un an de la aderare, in Ungaria sunt cu 12 la suta mai multe IMM-uri decat in perioada de preaderare, acest lucru in conditiile in care 50 la suta dintre ele au dat faliment in faza de preaderare.
"Am avut programe foarte temeinice de pregatire pentru toate categoriile de profesii si cred ca si in Romania ar trebui aplicata aceeasi metoda", a adaugat Halasz Janos. Ca si Peter Pospisil, directorul Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea IMM-urilor din Slovacia, Halasz a dezmintit o parte din miturile create cu privire la cadrul de competitie si conditiile cu care se vor confrunta IMM-urile in momentul accederii pe piata unica.
"Aparitia pe piata UE a fortei de munca ieftina din Europa de Est si Centrala este o prostie", declara Halasz, "nu forta de munca migreaza catre Vestul Europei, ci productia se redirectioneaza catre Est".
O alta problema a statelor est-europene este lipsa unor Guverne care sa gandeasca pe termen lung, dincolo de cei patru ani de guvernare. Acesta este unul dintre motivele caderii Guvernelor in statele din primul val, la scurta vreme dupa aderare.
Cei doi au subliniat sprijinul pe care Guvernul trebuie sa il acorde sectorului de IMM-uri, mai ales in ceea ce priveste finantarea de care au nevoie. "IMM-urile reprezinta tesutul viu pe care se sprijina si se dezvolta economia unei tari", spunea Halasz.
Concluzia reprezentantilor Slovaciei si Ungariei a fost ca procesul de pregatire a sectorului de IMM-uri are doi responsabili principali: pe de o parte, companiile, care trebuie sa reuseasca sa faca fata competitivitatii existente pe piata unica, iar pe de alta parte, Guvernul care trebuie sa asigure o imbunatatire a mediului de afaceri (cu tot ce cuprinde acesta) si, totodata, sprijinul financiar de care au nevoie IMM-urile pentru a avea acces la creditele si fondurile oferite de Uniunea Europeana (prin acordarea de credite preferentiale, prin sustinerea unei dobanzi de referinta de 7 la suta, si mai ales prin sustinerea IMM-urilor inovatoare).
"Doar daca oferim IMM-urilor bani, stiinta si sustinere putem fi competitivi", a mai declarat Janos Halasz.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe