Marea asfaltare

Cosmarul soferilor bucuresteni tine tot anul desi, aparent, sapaturile si asfaltarile se deruleaza numai in sezonul cald. Pare a fi un interminabil complot al edililor si directorilor de regii impotriva conducatorilor auto: cam tot ce se repara in sezonul cald cade sub picamerul celor de la regia de apa sau, daca nu, de gaze (sau, daca nu, de electricitate s.a.m.d.). Ciclul anotimpurilor de asfaltare se deruleaza neschimbat an de an in Bucuresti, dand de furca soferilor satui de acrobatiile pe care trebuie sa le faca printre gropi. Dupa fiecare iarna, rasare un Bucuresti ciuruit de lucrarile la conductele si retelele subterane, la care se adauga crapaturile si gaurile produse in asfalt de zapada si ger.
Primavara debuteaza, astfel, cu ineficientele "plombe" aplicate de edili, dar si cu carpelile regiilor edilitare care isi continua, impasibil, nesfarsitele sapaturi, indiferent de anotimp. Vara, autoritatile locale organizeaza licitatii pentru reabilitarea strazilor si a marilor bulevarde, si continua lucrarile ramase neterminate in urma cu un an. Toamna, cand se intoarce lumea din vacanta, incepe marea asfaltare, cu "pachete" de cate 10-20 de strazi. Creditele la bancile externe garanteaza calitatea lucrarilor dar, ce folos, daca primarii permit "interventia" - la avarii sau nu neaparat - a regiilor edilitare. Reparatia strazilor va continua la nesfarsit, din bani publici alocati cu generozitate din bugetul local, sau din imprumuturile externe pe care tot locuitorii Capitalei ii vor inapoia.
Un miliard de euro intra in infrastructura
In urmatorii trei ani, Capitala va fi transfomata intr-un si mai mare santier, dupa ce municipalitatea a obtinut finantare de peste un miliard de euro pentru construirea pasajului de la Basarab si modernizarea a peste 1800 de strazi periferice, pentru extinderi de pasaje subterane, precum si pentru realizarea de parcari si reabilitarea unor cladiri. "Investitiile fac parte dintr-un "action-plan" al municipalitatii pentru urmatorii trei ani, iar proiectele vizeaza modernizarea infrastructurii. Prin realizarea acestor obiective, municipalitatea urmareste, pe de o parte, garantarea accesului la utilitati pentru toti bucurestenii, iar, pe de alta parte, obtinerea unor resurse financiare pentru bugetul local", a anuntat Adriean Videanu, primarul general al Capitalei.
Banii sunt obtinuti din emisiunea de eurobonduri, in valoare de 500 milioane de euro, si dintr-un credit de la Banca Europeana de Investitii, de 475 milioane de euro. Printre investitiile in infrastructura orasului se numara reabilitarea Centrului Istoric, construirea a 22 de parcari subterane si supraterane in centrul orasului, a unui parking la Gara de Nord si a altor doua in zona Obor si Piata Sudului, precum si pentru inchiderea inelului median de circulatie, prin realizarea pasajului de la Basarab. Doua proiecte care urmeaza sa fie finantate din fondurile obtinute din emisiunea de eurobonduri mai primisera finantare, in urma cu trei ani, de la BEI, insa primaria a pierdut banii in 2003, din cauza neintelegerilor politice dintre Guvernul de atunci si primarul Capitalei. Este vorba despre pasajul de la Basarab si parking-ul de la Gara de Nord, proiecte finantate de BEI, dar pentru care Guvernul a retras garantia. In 2004, noul Consiliu General al orasului - rezultat in urma alegerilor locale - a reintrodus in programul propriu de investitii al municipalitatii cele doua proiecte.
Edilul-sef mai are in vizor si viabilizarea suprafetelor de teren de la marginea orasului. "Viabilizarea terenurilor de la marginea orasului este un proiect foarte atractiv mai ales pentru investitorii din segmentul imobiliar. Primaria va putea incheia parteneriate publice-private, realizand astfel profit", a precizat Videanu. Reabilitarea si consolidarea celor 97 de monumente si 120 de cladiri din Centrul Istorc al Capitalei - proiect comun al primariei, Bancii Nationale, Ministerului Culturii si PNUD - fac parte din categoria proiectelor care vor aduce resurse catre bugetul local.
Licitatie pentru 1800 de strazi
De asemenea, vor fi investiti 475 de milioane de euro pentru refacerea a peste 1800 de strazi periferice ale orasului, lipsite in prezent, de utilitati publice (apa, canal, asfalt, retele electrice, gaze). In aceasta vara vor fi organizate licitatiile pentru atribuirea lucrarilor de reparatii, dar si pentru realizarea parcarilor supra si subterane. In paralel, va fi finalizat un studiu pentru managemntul traficului, care presupune largirea a peste o suta de intersectii din zona centrala a Capitalei, dar si realizarea unei noi artere de pentratie din centrul catre zona de sud-vest a orasului (Piata Victoriei -Buzesti - Berzei - Uranus). "Realizarea acestei artere va duce la o fluidizare a circulatiei, la optimizarea traficului. Primaria dispune de bani pentru eventuale exproprieri, pe zona Buzesti - Berzei, necesare pentru extinderea arterei de circulatie", a spus Videanu.
Licitatia pentru managementul traficului presupune si eliminarea unor trasee ale RATB in centrul orasului, acolo unde exista alternative de transport. "Este anormal ca in unele zone ale Bucurestiului sa existe trei tipuri de transport in comun, iar in altele nici una. Sistemul de trafic al RATB trebuie regandit, iar studiul va da solutiile viabile", a opinat Videanu. Pe viitor, este posibil ca in centrul Bucurestiului sa circule numai metroul si unele linii ale troleibuzelor, iar autobuzele si tramvaiele sa fie redistribuite catre periferia orasului.

---

Despre autor: