Fondurile mutuale ofera protectie la scaderea pietei

Fondurile de investitii nu sunt produsul economiei americane. Primul fond a fost lansat in Olanda in anul 1822. Au urmat Elvetia in 1849 si Marea Britanie aproape douazeci de ani mai tarziu. Englezii au dat si prima definitie a fondurilor de investitii: "Un produs financiar care acorda investitorului cu bani putini aceleasi avantaje pe care le au marii detinatori de averi in a diminua riscul investitiei in actiuni straine si din colonii prin diversificarea portofoliului de astfel de actiuni".
In America, primul fond a aparut abia in 1889 si se numea New York Stock Trust. La inceput, toate aceste fonduri erau inchise: aveau emise un numar fix de titluri, acestea putand fi tranzactionate in schimb pe o piata organizata.
Primul fond deschis de investitii a fost lansat in Boston in anul 1920 si se numea Massachusetts Investor's Trust (MFS), iar la scurta vreme au aparut si altele. In anul 1920, in Statele Unite existau 20 de fonduri mutuale, iar in 1980, 413. Astazi exista peste 10.000 de fonduri mutuale numai in Statele Unite, activele lor totalizand peste 7.000 miliarde dolari. Toate aceste fonduri investeau sumele atrase de la populatie intr-un singur tip de titluri financiare. In 1928 apare primul fond care investeste banii in mai multe tipuri de titluri financiare. Istoria fondurilor mutuale din Uniunea Europeana este mult mai scurta, ea incepand in anul 1985 cu o directiva care definea fondurile mutuale ca fiind "instrumente al caror singur obiectiv este investitia colectiva in titluri financiare tranzactionabile si ale caror principii de operare sunt reprezentate de impartirea riscului".

Activele fondurilor de investitii la nivel mondial, cifrate la 16.062 miliarde de dolari

In Romania, volumul activelor totale ale fondurilor deschise de investitii membre ale Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) a crescut de la 2.099,6 miliarde lei in 2004 la 2.556,1 miliarde lei in martie 2005. Conform unui studiu realizat de Asociatia Europeana a Fondurilor de Investitii (EFAMA), la sfarsitul anului 2004, totalul activelor nete la nivel mondial atingea suma de 16.062 miliarde dolari, Statele Unite situandu-se in fruntea plutonului cu active de 8.106 miliarde dolari, in timp ce in Europa volumul activelor din cele mai dezvoltate 25 de tari era de 5.538 miliarde dolari. In Europa, cea mai mare valoare a activelor totale ale fondurilor de investitii apartine Luxemburgului, cu 1.396 miliarde de dolari, urmat de Franta, cu 1.370 miliarde dolari. Romania, in schimb, se afla la coada clasamentului, cu active de 159 milioane dolari. In Asia, Pacific si Africa, unde industria fondurilor de investitii este mai putin dezvoltata, valoarea activelor este de 1.677 miliarde dolari, respectiv 54 miliarde dolari. In ceea ce priveste totalul activelor nete pe fiecare tip de fond de investitii, studiul arata ca, la nivel mondial, fondurile de actiuni detin suprematia cu active de 7.172 miliarde dolari, urmate de fondurile monetare, cu active de 3.320 miliarde dolari, fondurile de obligatiuni, cu 3.286 miliarde dolari, si fondurile mixte, cu 1.431 miliarde dolari.

In tara noastra domina investitiile in instrumente cu venit fix

In Romania, situatia este diferita de cea mondiala, fondurile de obligatiuni avand active de 96 milioane dolari, urmate de cele monetare, cu 41 milioane dolari, mixte, cu 16 milioane dolari si, in cele din urma, fondurile de actiuni cu active nete de doar 6 milioane dolari. La sfarsitul anului 2004, in lume existau 54.986 de fonduri mutuale. La acest capitol, batranul continent este lider cu un numar de 28.765 fonduri de investitii, urmat de America, cu 14.067, Asia si Pacific cu 11.617 si Africa, cu 537 de fonduri mutuale. In SUA existau, la sfarsitul anului trecut, peste 8.000 de fonduri de investitii, in Franta 7.908, iar in Luxemburg 6.855. In ceea ce priveste situatia la nivel european, Romania este tot pe ultimul loc, cu doar 20 de fonduri de investitii.
Ion Mincu-Radulescu, presedintele SAI KD Investments Romania, societatea care administreaza fondul deschis de investitii KD Maximus, este de parere ca deficitul pe care il prezinta tara noastra fata de statele din regiune este unul normal avand in vedere ca istoria de la noi nu a fost una prietenoasa (cazurile SAFI, FNI). "A fost deteriorata imaginea instrumentului inainte de a avea o evolutie normala. Implicarea bancilor de renume, legislatia si cresterea sigurantei din punctul de vedere al recuperarii banilor au avut darul de a reactiva ideea de fond mutual. Perceptia va fi schimbata in primul rand de fondurile de actiuni care vor oferi randamente superioare celorlalte instrumente de economisire", considera acesta, estimand o crestere cu 50 la suta in cursul acestui an a numarului de fonduri mutuale. "Pana la integrarea in Uniunea Europeana, valoarea activelor nete ale fondurilor de investitii va creste cu cel putin 100 la suta anual, iar numarul investitorilor, cu minimum 50 la suta anual. In momentul in care numarul de investitori in fonduri mutuale va depasi pragul psihologic de 100.000 de investitori, fondurile mutuale se vor institutionaliza", adauga Mincu.

Fondul mutual - o modalitate de investitie accesibila si celor fara posibilitati financiare

Fondul de investitii este un instrument social deoarece ofera sanse egale celor fara prea mari posibilitati financiare de a avea acces la aceleasi randamente pe care le ofera investitia directa in actiuni, subliniaza Ion Mincu-Radulescu, presedintele SAI KD Investments Romania. Astfel, daca persoanele care vor sa cumpere direct actiuni trebuie sa dispuna de cel putin 15 milioane pentru deschiderea de cont la o firma de brokeraj, in cazul fondurilor de investitii este de ajuns sa cumperi o unitate de fond, al carei pret poate porni chiar si de la 2.000 de lei, in functie de structura portofoliului acelui fond. "Acest instrument de investitie este, prin definitie, unul sigur, prudent si cu obiective stabilite pe termen lung. N-as compara investitia intr-un fond cu investitia la Bursa, zona care apartine cunoscatorilor. Totdeauna, investitorul ma va compara pe mine cu o banca tocmai pentru ca ma adresez maselor", arata Ion Mincu. Diferenta dintre un jucator la Bursa si o persoana care isi plaseaza banii in fonduri mutuale consta in faptul ca, daca primul alege titluri cu randamente foarte mari pe termen scurt, ultimul este constient ca portofoliul sau va avea o evolutie ascendenta, dar nu foarte volatila. "Administratorii de fond au o politica de a investi pe termen lung, chiar cu riscul de a nu avea o crestere spectaculoasa, cautand sa se protejeze mai mult la scaderile Bursei si pierzand, in schimb, evolutia foarte buna de la Bursa. Este normal ca fondurile de investitii sa fie motorul schimbarii perceptiei investitorilor in conditiile in care dobanda la depozitele bancare nu mai este atat de atractiva, iar instrumentele aflate la dispozitia investitorului nu sunt accesibile din punct de vedere al achizitiei (comisioanele si deschiderile de cont practicate de brokeri)", continua presedintele KD Investments.
Astfel, daca la fondurile de investitii costurile de tranzactionare variaza intre 0,7 si 1 la suta, in cadrul firmelor de brokeraj, comisioanele sunt de minimum un procent, ajungand pana la 2 la suta din sumele tranzactionate.
In ceea ce priveste protectia fata de trendul descendent inregistrat mai ales in lunile martie-aprilie la Bursa, cand deprecierea a fost de peste 50 la suta, fondurile de investitii au evitat aceste corectii spectaculoase, consemnand scaderi de 25-30 la suta, in functie de structura portofoliilor.
"La Bursa, investitorul trebuie sa astepte cel putin 2-3 ani pentru a-si recupera banii pe care i-a pierdut in momentele de corectie", atrage atentia Ion Mincu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe