"Jurnalul" lui Mihail Sebastian comentat in presa germana

Mai multe ziare germane au publicat in ultimele saptamani recenzii deosebit de elogioase dedicate "Jurnalului" lui Mihail Sebastian. Traducerea germana a "Jurnalului", aparuta de curand la Editura Claassen (München-Berlin), a fost recomandata intr-o emisiune literara a televiziunii publice ARD ca lectura obligatorie pentru intelegerea versiunii romane a ceea ce a insemnat, de fapt, fascismul. Mai toti recenzentii "Jurnalului" explica particularitatile fascismului romanesc, oprindu-se asupra imbinarii elementelor clasice ale extremismului de dreapta cu fundamentalismul religios ortodox. Intelegerea acestui fundal politic specific Romaniei permite identificarea caracteristicilor doctrinei antisemite practicate de membrii si sprijinitorii Garzii de fier si apoi de regimul dictatorial al lui Ion Antonescu. In consecinta, ziarele "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Die Welt", "Frankfurter Rundschau" sau elvetianul "Neue Zürcher Zeitung" descriu fundalul politic al "Jurnalului" in paralel cu "rinocerizarea" unei generatii de intelectuali, care, dupa razboi, a dobandit o faima internationala. Este vorba, in primul rand, despre Mircea Eliade si Emil Cioran, care in "Jurnalul" lui Sebastian ocupa un loc central. Acestia sunt descrisi din perspectiva dezamagirii progresive a lui Sebastian, fostul lor prieten, care devenise nu numai victima publicistica a diabolicului filozof extremist Nae Ionescu, ci si victima legislatiei rasiale practicate de regimul lui Ion Antonescu, legislatie care a facilitat Holocaustul.
Ampla cronica publicata in "Frankfurter Allgemeine Zeitung", sub titlul "Dintr-un balamuc", acorda mai multe pasaje atacului antisemit al lui Nae Ionescu impotriva lui Sebastian. Drama identitara provocata in urma publicarii prefetei lui Nae Ionescu la romanul "De doua mii de ani" al lui Sebastian ilustreaza cosmarul existential pe care acesta l-a trait. Ziarul din Frankfurt reliefeaza dilema tragica a lui Sebastian, care, pe de o parte, fusese "vanat de dreapta ultranationalista", iar pe de alta parte a fost "criticat si de coreligionarii sai evrei", pentru ca nu s-a opus publicarii prefetei solicitate lui Nae Ionescu.
"Sintaxa utopica a umanului", pe care, in opinia ziarului "Die Welt", o exprima romanul "De doua mii de ani" fusese distrusa cu ajutorul unor "argumente teologice imprumutate din rezervorul antiiudaismului crestin".
"Invectivele rasiste si tiradele nationaliste ale lui Mircea Eliade", de care aminteste ziarul "Die Welt", au contribuit la ruperea relatiilor de prietenie intre autorul jurnalului si viitorul istoric al religiilor si sunt, in opinia ziarului "Frankfurter Rundschau", o dovada ca forma pe care a luat-o fascismul romanesc "trebuie considerata drept una dintre cele mai crude din Europa".
Si "Neue Zürcher Zeitung" acorda procesului de rinocerizare a "tinerei generatii" interbelice o atentie speciala, ajungand la urmatoarea concluzie: "Liberalismul occidental a ramas ceva strain pentru tinerii intelectuali, care aspirau la un sistem al ordinii care urma sa puna capat haosului existent in cadrul societatii bazate pe modalitatile de functionare a unei conduceri traditionale. Genialitatea spiritului pe care tinerii doreau s-o reprezinte au regasit-o intr-un pandant, si anume in vointa de putere la care aspira Garda. Dorinta originalitatii cu orice pret a contribuit la o re-interpretare metafizica a folclorului romanesc, ale carei efecte se resimt pana astazi in mentalul colectiv".
"Acolo unde memoria colectiva nu a conservat un sentiment de culpabilitate", concluzioneaza "Neue Zürcher Zeitung", "nu se va ivi nici sentimentul responsabilitatii colective".

---

Despre autor: