Ludwig van Beethoven este unanim recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. El a lasat posteritatii opere nemuritoare, printre care: noua simfonii (a III-a Eroica, a IV-a a Destinului, a VI-a Pastorala, a IX-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptata ca imn oficial al Uniunii Europene); cinci concerte pentru pian si orchestra (remarcabile al IV-lea si al V-lea Imperialul); un concert pentru vioara si orchestra; Missa solemnis; 32 Sonate pentru pian (printre care a VIII-a Patetica, a XIV-a Clar de luna, a XXIII-a Appassionata); Sonate pentru vioara si pian (mai cunoscuta Sonata Kreutzer); 16 cvartete pentru coarde; Opera Fidelio. Productia muzicala a lui Beethoven este considerata in mod traditional ca o punte intre Clasicism si Romantism.
Conform Wikipedia online, Beethoven s-a nascut in decembrie 1770 la Bonn intr-o familie modesta, de origine flamanda. Mediul familial nu ii era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cantaret de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observand insa talentul muzical precoce al fiului sau, acesta a incercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a inceput sa ia lectii de muzica, in jurul varstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaste dotarea muzicala exceptionala a tanarului Beethoven si, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, ii faciliteaza in 1787 o calatorie la Viena. Aici ia probabil cateva lectii cu Mozart, dar trebuie sa se intoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza imbolnavirii si mortii mamei sale.
Primele semne ale surzeniei
In noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, iar mai tarziu al lui Antonio Salieri. In capitala imperiului habsburgic, Beethoven reuseste sa castige favorurile aristocratiei vieneze prin concerte private, cu care ocazie capata faima de virtuos pianist si de compozitor. Gratie acestor relatii si a contactelor cu casele de editura, care ii publica unele compozitii, Beethoven reuseste sa dobandeasca o independenta, pe care si-a dorit-o candva si Mozart.
In martie 1795 apare pentru prima data in fata publicului vienez executand primul sau concert pentru pian si orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin, etc. Dupa primele sonate pentru pian - printre care sonata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, incepand cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune si prima lui simfonie, in Do-major. In acelasi timp apar primele semne ale scaderii auzului, ceea ce il face sa se izoleze tot mai mult de societate. In celebrul "Testament de la Heiligenstadt" (1802), Beethoven se adreseaza fratelui sau, inspaimantat de surzenia sa tot mai accentuata. Totusi, tocmai in acesti ani, Beethoven compune o serie de opere desavarsite ale stilului clasic de maturitate, ca cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a "Eroica", apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioara si orchestra, simfoniile a V-a (a "Destinului") si a VI-a ("Pastorala"). In aceste compozitii se observa deosebirile fata de operele din primii sai ani in Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar si operele compuse pentru instrumente soliste au un caracter orchestral.
Triumful Simfoniei a IX-a
Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversatii". Surditatea nu i-a intrerupt insa creatia artistica. In 1819 compune "Variatiile-Diabelli" pentru pian, in 1820 executa prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaza ultimele sale sonate pentru pian si cvartetele de coarde si, in sfarsit, Simfonia a IX-a. Pe 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima auditie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolutionar. Beethoven a fost intampinat cu cinci salve de aplauze, cand, potrivit etichetei, insasi familia imperiala era salutata la intrarea in sala doar cu trei salve. Simfonia a dezlantuit un entuziasm delirant, multa lume plangea. Beethoven, care se gasea pe scena cu fata la orchestra, nu percepea nimic din cele ce se petreceau in sala, unde lumea ridicata in picioare striga si isi agita palariile. Una din soliste l-a intors pe Beethoven cu fata la public, putand astfel sa-si traiasca triumful. Tot mai bolnav, fiind tintuit la pat inca din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, in urma unei boli de ficat. La inmormantarea in cimitirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei.
Importanta lui Beethoven se refera si la transformarea rolului compozitorului in societate. De la artizanul in serviciul Bisericii sau aristocratiei, el devine un artist care creeaza dintr-o necesitate interioara si nu la comanda. Influenta lui asupra compozitorilor ce i-au urmat a fost enorma. Admirat de Franz Schubert, Felix Mendelsohn-Bartoldy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pana la Richard Wagner si Arnold Schönberg ca intemeietor al unei ere noi in muzica, este considerat pana astazi ca figura cardinala in evolutia muzicii tuturor timpurilor, recunoscut si in limbajul si tehnica muzicii contemporane. (D.V.)
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Horoscop săptămânal: Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în...
Sursa: garbo.ro
-
Băutura virală care a cucerit planeta conțina lămâie și lapte condensat. Cum...
Sursa: kudika.ro