Istoria bucatariei transilvane

Cu ceva timp inainte de deschiderea Festivalului International de Teatru, la Muzeul de Istorie din Sibiu s-a vernisat o expozitie temporara (se va inchide in iulie) dedicata obiectelor utilitare de bucatarie, expozitie care, intr-o forma largita, cu exponate ale muzeului din localitate, fusese organizata si la Brasov.
Cladire de patrimoniu, cu o curte interioara cu acustica incredibila, unde au loc cateva din spectacolele in aer liber ale FITS, din zona veche, in refacere, a Sibiului, Muzeul de Istorie (parte a Muzeului National Brukenthal) e un labirint racoros de pietre arheologic-arhitectonice si vitrine de relicve - printre ele, o colectie de parafe (exista si una, neexpusa, de stampile) si una de lazi, semne, steaguri ale breslelor sibiene, infiintate in Sibiu din secolul XIV. Expozitia temporara e instalata in doua din incaperile destinate inainte de 1990 perioadei moderne a istoriei Romaniei, dintre acelea de gasit in orice instituitie muzeistica mioritica a epocii national-comuniste; obiectele de bucatarie sunt organizate dupa materialul de fabricatie, alama, arama, cositor, argint, portelan sau faianta, sticla, de dimensiuni, origini si utilitati diferite, toate, insa, din patrimoniul muzeului, descoperite in zona Sibiului. Unele poarta chiar insemne ale orasului - Hermannstadt, la orginea lui germana - sau data manufacturarii.
Foarte discreta si prea putin mediatizata, mica expozitie (care cuprinde, ca elemente de "exotism" muzeistic, reproduceri dupa tablouri cu subiecte gastronomice, doua firme de hanuri care gazduiau membri ai unor bresle si diverse "teci" de piele pentru tacamuri la purtator) e un soi de mica oaza trecuta, de o frumusete inca nefanata. Iar in jur, frumoasa coincidenta, se zbuciuma un festival cu mii de participanti din atatea tari ale prezentului.

---

Despre autor: