Romania n-are ce cauta acum in UE

Crestin-democratii germani nu vor Romania in Uniunea Europeana. Cel putin nu in 2007. Daca n-au reusit amanarea semnarii tratatului de aderare sau redeschiderea negocierilor, europarlamentarii nemti cer acum oprirea extinderii UE, folosind ca pretext respingerea Constitutiei de catre Franta.
"E foarte clar ca Romania si Bulgaria apartin Europei si ca trebuie sa devina membre ale Uniunii Europene, dar ambele parti trebuie sa fie pregatite pentru aceasta aderare.
Deocamdata, nici cele doua tari, nici Uniunea Europeana nu sunt pregatite", sustine Markus Ferber, liderul crestin-democratilor germani din Parlamentul European.
Intr-un interviu acordat BBC, el a anuntat ca va cere oprirea extinderii Uniunii Europene si a ratificarii tratatelor de aderare cu Romania si Bulgaria. Cererea sa este sustinuta de faptul ca votul negativ al Frantei arata ca UE nu poate face fata unei noi extinderi.
"Daca pana in 2007 nu vom avea o Constitutie a Uniunii Europene aprobata, extinderea Uniunii nu are nici un sens", a precizat parlamentarul european.

Banii europeni, negociati la sange

In acest moment, situatia Romaniei pe relatia UE se complica. De aceasta data, nu mai este vorba numai de o pozitie politica izolata, iar amanarea integrarii Romaniei devine o varianta tot mai plauzibila. Iesirea din nou la rampa a lui Markus Ferber are pe fond aceeasi justificare ca demersurile sale anterioare: banii Uniunii Europene.
De aceasta data, ea vine insa in contextul unor negocieri foarte dure pe tema proiectiilor financiare ale UE pentru perioada 2007-2013.
Marii contribuabili ai Uniunii nu vor sa scoata nici un ban in plus din buzunarele lor pentru a sustine integrarea Romaniei si a Bulgariei.
In principal este vorba de subventiile pe care cele doua tari ar trebui sa le primeasca, incepand cu 2007, pentru agricultura.
Varianta de lucru este ca acesti bani pentru Bucuresti si Sofia sa fie alocati din actualul buget pentru Politici Agricole Comune, care in prezent se imparte la 25, nu la 27 de state membre. Diferenta ar urma sa fie asigurata de Guvernul fiecarei tari in parte. Aceasta redistribuire financiara insa ar duce la diminuarea subventiilor pentru state mari contribuabile la bugetul Uniunii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, Franta ar pierde anual 200 de milioane de euro, iar Spania 188 de milioane.
Pentru a suporta cheltuielile suplimentare, o data cu integrarea Romaniei si a Bulgariei, Comisia Europeana a propus un buget al Uniunii de 1,14 la suta din Produsul National Brut, respectiv aproape 930 de miliarde de euro.
Acest lucru a starnit nemultumirea Austriei, Marii Britanii, Frantei, Germaniei, Olandei si Suediei, care doresc o plafonare a cheltuielilor la 1 la suta din PNB, ceea ce reprezinta 815 miliarde de euro. Marilor contribuabili li s-a alaturat de curand si Portugalia, care a anuntat ca se va opune bugetului pentru perioada 2007-2013, daca nu va primi suficiente ajutoare financiare din partea Uniunii pentru propria economie. Pana acum insa nu s-a ajuns la nici un compromis. O comisie speciala a Parlamentului European a avansat o propunere intermediara, un buget de 865-900 de miliarde de euro, aproximativ 1,06 - 1,09 la suta din produsul national brut al Uniunii. Situatia ar urma sa se lamureasca cu ocazia Consiliului European din aceasta luna.

Recidiva crestin-democrata

Este clar totusi ca nu se vor face usor compromisuri. Iar una dintre tarile care nu va negocia relaxat va fi Germania. Alegerile anticipate anuntate pentru aceasta toamna si posibila ocupare a postului de cancelar de catre Angela Merkel, sefa crestin-democratilor germani, nu usureaza deloc situatia Romaniei. Merkel a cerut de curand redeschiderea negocierilor cu Bucurestiul si Sofia, solicitare respinsa de parlamentul de la Berlin.
Insa ultimele iesiri ale colegului sau de partid, Markus Ferber, ar trebui sa tempereze entuziasmul autoritatilor de la Bucuresti.
"Imi pare rau, dar altfel (n.r. - fara renegocierea pachetului financiar) ar fi existat trei clase de state membre UE: prima, compusa din Romania si Bulgaria, cu sume foarte mari pentru agricultura, energie nucleara si dezvoltare regionala; a doua, compusa din cele 10 state care au intrat in UE anul trecut; si a treia, vechile state membre, care trebuie sa plateasca pentru toate astea. Asta e inacceptabil.
Mai ales ca Germania plateste 20 la suta din acesti bani. Si in contextul situatiei economice actuale din Germania, oamenii nu simt ca ne putem permite aceasta nota de plata", declara in urma cu trei luni Markus Ferber. Afirmatii care ar putea sa fie la fel de actuale intr-un viitor foarte apropiat.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe