Raspundere la pachet

"Pachetul de Legi pentru reglementarea juridica a proprietatii si reforma in justitie" a fost adoptat ieri de Guvern. Pachetul de legi cuprinde prevederi referitoare la elaborarea si implementarea legislatiei privind restituirea proprietatii imobiliare, preluata in mod abuziv in perioada 6 martie - 22 decembrie 1989; restituirea proprietatilor funciare si incurajarea dezvoltarii agriculturii; reforma justitiei. Toate proiectele care fac parte din Pachetul de legi au fost in dezbatere publica in ultimele saptamani, timp in care au fost acceptate numeroase modificari din partea grupurilor socio-profesionale interesate si a societatii civile. Pentru aceste legi Executivul urmeaza sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului. Dupa prezentarea legilor in fata Parlamentului se va putea depune, daca un anumit grup parlamentar va dori, o motiune de cenzura, se discuta aceasta motiune si se voteaza in favoarea motiunii sau impotriva. Daca se voteaza impotriva motiunii legile trec de Parlament si intra in vigoare. In cazul in care se va vota pentru motiune atunci Guvernul este obligat sa-si dea demisia. Exista si cazul fericit in care nu se depune o motiune si atunci legile sunt acceptate si urmeaza sa se aplice. Acest proces va putea sa dureze cel mult 20 de zile.
La finalul sedintei de Guvern, premierul Calin Popescu Tariceanu a precizat ca o sustine in continuare pe ministrul de resort Monica Macovei, considerand ca lupta impotriva coruptiei nu are nici o sansa de succes fara o reforma reala a justitiei si fara un sistem independent, impartial si profesionist. El a mai spus ca era nevoie de o astfel de reforma a justitiei insa, trebuie ca cei care sunt implicati in actul de justitie sa fie oameni integri si sa aplice corect legile. "Vreau ca statul de drept sa functioneze. Daca avem o justitie independenta, impartiala atunci vom avea un stat de drept si coruptia nu va fi decat un fenomen marginal al societatii noastre. Stiu ca exista in justitie oameni integri. Acest pachet de legi le ofera posibilitatea sa reformeze justitia. Acest sector trebuie condus de oameni integri si nesantajabili, nepatati de culoarea mitei. Vrem ca in justitie sa se afirme oameni cu respect fata de drepturile si libertatile individului. Umilinta si abuzul fata de cetateni, sub sloganul independentei, nu sunt o solutie", a spus Tariceanu. In opinia premierului, justitia isi va recastiga credibilitatea in fata cetatenilor numai prin actiuni eficiente, impartiale si profesioniste, si nu printr-un "spectacol mediatic, precum cazurile observate in ultima vreme. Actul de justitie nu se face la televizor ci in sala de judecata. Spectacolul mediatic, derulat de curand, a primat in fata actului de justitie si a fost perceput ca fiind neprofesional", a mai spus Tariceanu. El i-a cerut, in acest sens, ministrului Justitiei sa propuna masuri noi pentru asigurarea protectiei demnitatii persoanei", a adaugat Tariceanu.
Noile prevederi legislative referitoare la restituirea proprietatii imobiliare preluate in mod abuziv in perioada 6 martie - 22 decembrie 1989, au fost elaborate de un Grup interministerial de lucru condus de ministrul-delegat pentru Relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu. Principiile de baza ale pachetului de legi privind modificarea regimului proprietatii imobiliare sunt: regula restituirii in natura a tuturor imobilelor aflate in proprietatea statului la momentul adoptarii legii; acordarea de despagubiri juste si echitabile; interesele chiriasilor nu sunt afectate, cadrul legislativ privind protectia chiriasilor mentinandu-se integral. "Fata de ultima varianta a regimului proprietatii asupra imobilelor nationalizate, pachetul de legi aprobat prevede ca imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite se restituie in natura, eliminandu-se astfel sintagma "de regula", pentru a consacra principiul prevalentei restituirii in natura a caselor notificate", a declarat Bogdan Olteanu, ministrul delegat pentru Relatia cu Parlamentul.
Terenuri si imobile
Au fost introduse noi dispozitii in care se prevede restituirea in natura a terenurilor fara constructii afectate de lucrari de investitii de interes public aprobate (daca nu a inceput constructia acestora ori daca lucrarile au fost abandonate). Prevederi similare se refera si la terenurile pe care, ulterior preluarii abuzive, au fost ridicate constructii autorizate si care nu mai sunt necesare unitatii detinatoare, in cazul in care persoana indreptatita achita acesteia o despagubire reprezentand valoarea de piata a constructiei respective, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare.
A fost eliminata sintagma "preluate cu titlu valabil", obiectul de reglementare al Legii 10/2001 constituindu-l toate imobilele preluate in mod abuziv, indiferent de valabilitatea titlului statului. A fost eliminat termenul de depunere a actelor doveditoare, prevazandu-se numai ca actele doveditoare ale dreptului de proprietate, ale calitatii de asociat sau actionar al persoanei juridice si orice alte inscrisuri necesare evaluarii pretentiilor de restituire decurgand din lege pot fi depuse pana la data solutionarii notificarii. In cuprinsul actualului proiect se prevede expres ca imobilele instrainate cu incalcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiintate prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, notificate potrivit Legii 10/2001 vor fi restituite in natura. Se prevede expres, in actualul proiect, si posibilitatea contestarii actelor juridice de instrainare, concesionare, locatie de gestiune, asociere in participatiune, ipotecare, locatiune, precum si orice inchiriere sau subinchiriere in beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile - terenuri si/sau constructii notificate potrivit Legii 10/2001. Referitor la situatia in care suprafata constructiei noi, edificate ulterior preluarii, este mai mare decat cea a constructiei initiale, se prevede ca fostilor proprietari li se acorda/propun masuri reparatorii prin echivalent numai in situatia imobilelor-constructii notificate si carora le-au fost adaugate, pe orizontala si/sau verticala, in raport cu forma initiala, noi corpuri a caror arie desfasurata insumeaza peste suta la suta din aria desfasurata initial si numai daca partile nu convin altfel. Fostii proprietari care nu isi pot primi imobilele in natura vor primi titluri de plata cotate la bursa, prin Fondul Proprietatea.
Renta viagera
Noutatile referitoare la proprietatile funciare sunt legate de reglementarea globala a proprietatii (inclusiv proprietarii sau mostenitorii proprietarilor care nu s-au inscris in C.A.P.- uri si n-au predat pamantul statului pot primi titluri de proprietate conform legii), introducerea de obligatii clare si sanctiuni pentru primari si membrii comisiilor de aplicare in cazul nerespectarii legii, accelerarea proceselor funciare (prin infiintarea de complete specializate, scurtarea unor termene si eficientizarea actului de justitie), infiintarea oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara in fiecare judet. Pachetul legislativ cuprinde, de asemenea, introducerea rentei viagere ca modalitate de a stimula gruparea terenurilor agricole. Conform legii, pentru fiecare proprietar de teren agricol de peste 62 de ani, care are maximum 10 hectare, se va oferi de la buget o suma de 100 de euro/ an/ hectar pe toata durata vietii in cazul vanzarii terenului, respectiv 50 de euro/ an/ hectar pe toata durata vietii in cazul arendarii terenului. Aceste sume se adauga pretului de vanzare, respectiv arendei obtinute. Concomitent, prin pachetul legislativ se modifica Codul Fiscal, in sensul majorarii impozitului pe terenurile agricole si forestiere. Majorarile intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006 si sunt cuprinse intre 200.000 de lei si 600.000 de lei, diferentiat pe clase de calitate a terenului.
Fondul Proprietatea
Fostii proprietari care nu isi pot primi imobilele in natura vor fi despagubiti, conform Legii privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Solutia la care a ajuns Grupul interministerial de lucru este cea mai buna pentru ca fostii proprietari sa poata primi in cel mai scurt timp despagubirile: acordarea de instrumente financiare care sa poata fi transformate rapid in bani, fara ca bugetul de stat sa fie impovarat. Se vor acorda titluri de plata care vor fi cotate la bursa. In acest fel, nivelul despagubirilor nu va fi plafonat, evaluarea bunurilor care nu pot fi retrocedate facandu-se la valoarea reala. Prima etapa o va constitui infiintarea unui fond, numit Fondul Proprietatea, destinat platii despagubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. In paralel, Ministerul Finantelor Publice va pregati o licitatie in vederea selectionarii societatii de administrare a acestui Fond, care va fi o societate internationala de prestigiu. Se estimeaza ca licitatia va avea loc in toamna acestui an, urmand ca emiterea titlurilor de plata sa fie operationala la inceputul anului 2006. Pana la desemnarea societatii internationale de administrare, Fondul va fi administrat de catre o unitate de management, constituita in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Conform proiectului, se va asigura valorificarea rapida a titlurilor de despagubire, prin transformarea lor in actiuni la Fondul mentionat, cotat la bursa. In mai putin de un an si jumatate de la adoptarea legii, beneficiarii despagubirilor isi vor putea valorifica titlul, transformandu-l integral in bani. Crearea Fondului, care va include actiuni la societati extrem de atragatoare aflate in patrimoniul statului, va asigura o binevenita dezvoltare a pietei de capital din Romania.
Transparenta prin Bursa
Guvernul a optat pentru varianta cotarii la bursa pentru ca valorile actiunilor sunt cunoscute si publicate in fiecare zi. Administratorul Fondului va fi o firma internationala de prestigiu, cu o credibilitate cu mult mai mare decat a statului roman pe piata financiara internationala. Fondul Proprietatea va fi cel mai mare fond cotat pe o bursa din Europa de Est. Acest lucru va fi un alt factor de natura sa dea incredere suplimentara fiecaruia dintre fostii proprietari. Conform legii, primariile vor transmite cererile de despagubiri catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor care isi va face o baza de evaluatori autorizati. Acestia vor estima valoarea bunurilor pentru care se solicita masurile reparatorii, iar Autoritatea va emite titlul de despagubire, bunurile fiind transformate in actiuni la Fondul Proprietatea. Din acel moment, cetatenii care au intrat in posesia titlurilor de despagubire vor putea sa-si valorifice actiunile sau sa opteze pentru incasarea dividendelor. Angajarea de evaluatori profesionisti autorizati se va face in functie de anumite criterii, cel mai important dintre acestea fiind detinerea unei polite consistente de asigurare profesionala, care sa protejeze statul in cazul unor evaluari eronate.
Peste 100 de firme pentru despagubirea fostilor proprietari
Fondul Proprietatea va fi constituit din actiuni la circa 100 de societati, precum BCR, CEC, Petrom, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, CFR, Tarom si Alro si din creantele Romaniei fata de 14 state. Societatea de investitii financiare, denumita Fondul "Proprietatea", va avea un capital social initial format din actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei la diverse societati comerciale, din creantele statului roman in strainatate, precum si din alte tipuri de active care vor fi stabilite prin hotararea de infiintare a Fondului. Capitalul social initial al Fondului va fi impartit in actiuni, care vor fi transmise gratuit catre titularii titlurilor de despagubire sau, dupa caz, succesorilor acestora, precum si catre persoanele despagubite prin decizii emise ulterior infiintarii fondului. Pe langa cele 100 de societati, care vor contribui la constituirea Fondului Proprietatea, se adauga, in proportie de 100%, creanta detinuta de statul roman la combinatul Krivoirog din Ucraina, precum si creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia. Bogdan Olteanu, a precizat ca numarul actiunilor ar putea fi suplimentat in cazul in care valoarea acestor participatii nu va acoperi toate cererile proprietarilor. Maine vom publica lista societatilor comerciale care vor avea actiuni incluse in Fondul Proprietatea. (C.S.)

---

Despre autor: