Clinton mananca simplu

In 1993, Bill Clinton a vizitat Ierusalimul. A ales sa se cazeze si sa manance la King David Hotel, unde eu eram executive-chef. Cand am auzit ca trebuie sa vina, cam cu doua saptamani inainte, mi-au cam tremurat genunchii. Era pentru prima data cand un sef de stat atat de important, numarul 1 in lume, a venit la mine in hotel. Sincer, nu stiam ce vrea sa serveasca nici el, nici sotia lui Hillary Clinton. Nu stiam ce sa fac, mai ales ca era primul an in care aveam functia de executive-chef. M-am hotarat sa stabilesc un meniu cu somon, muschi de vita si alte delicatese. In total erau 24 de variante de gustare, 24 de feluri de baza si tot atatea pentru desert. Am vrut sa fiu foarte bine pregatit. A venit insotit de aproximativ 40 de persoane, cu bodyguarzi in adevaratul sens al cuvantului, cu microfoane, cu doi caini pe care i-au folosit pentru a depista eventualele bombe din camerele de pe doua etaje. Pentru aceasta operatiune am fost nevoiti sa inchidem doua etaje. Clientii care stateau acolo au trebuit sa plece la alte hoteluri.
Pentru mine aceasta vizita a fost foarte importanta. Clinton a fost la Parlament, a vorbit despre pace, despre razboi, despre situatia din Orientul Mijlociu. Apoi, a plecat pentru cateva ore in Iordania. Cu doua zile inainte sa ajunga la King David am primit un fax de la stafful lui, cu tot ceea ce trebuie sa pregatesc. Nimic din ceea ce propusesem nu a fost acceptat. A vrut ceva foarte simplu. A mancat doar niste piept de pui pe gratar, fara sosuri, fara sare, fara piper, doar cu niste legume sotate - sparanghel, morcov, zuchini.
Am fost foarte suparat pentru ca am pregatit atata mancare pentru numarul 1 in lume si el a vrut ceva simplu. Totusi am avut de invatat ceva: nu conteaza functia, omul poate manca la fel de simplu ca un om obisnuit. Doamna a mancat insa ceva recomandat de mine: prepelita cu miere si fistic, ceva dulce-acrisor, si salata.
Am vrut apoi sa il servesc in camera, dar la etajul 5 unde era cazat m-au oprit bodyguarzii pentru ca firma noastra a uitat sa trimita numele meu celor care raspundeau de securitatea presedintelui. Am fost foarte nervos. Am vrut sa fiu fata in fata cu el, cu sotia lui. Pana la urma a fost servit de seful ospatarilor, dar pentru mine a fost cea mai presanta zi.
Dupa Clinton, nu am mai avut nici o emotie, oricine ar fi fost persoana invitata. Am pregatit pentru toti invitatii preparate simple. Clinton s-a intors, dar de data asta am reusit sa vorbesc cu el, cu sotia lui si totul a fost foarte bine.

---

Despre autor: