Un veac de arta, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, impregnat de numele "dinastiei Storck" nu este putin pentru istoria plasticii romanesti. Lucrari de sculptura - monumente de for public, sculptura de interior, pictura murala si de
Un veac de arta, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, impregnat de numele "dinastiei Storck" nu este putin pentru istoria plasticii romanesti. Lucrari de sculptura - monumente de for public, sculptura de interior, pictura murala si de sevalet, grafica, medalii si plachete -, realizate de catre artistii Storck- Karl si fii sai, Carol si Frederic, Cecilia Cutescu-Storck, sotia lui Frederic, Lita Storck Botez, fiica lor, Romeo Kunzer, fiul Ceciliei, Alvaro Botez, unul din fiii Litei- zestre greu de ignorat, cu atat mai mult cu cat o buna parte din operele acestora sunt expuse intr-unul din cele mai atragatoare monumente de arhitectura din Capitala, casa-muzeu Storck, din strada Vasile Alecsandri nr.16, sectorul 1, foarte aproape de Piata Romana. "Poate ca nici un asezamant din Bucuresti nu defineste mai mult notiunea de continuitate artistica si spirituala, asa cum o reflecta casa familiei Storck. Aici se pastreaza dovada vie a existentei unei adevarate <
>". Am citat din volumul "Casa Stork- Muzeul Storck", editat recent de Muzeul Municipiului Bucuresti (administratorul casei memoriale), la realizarea caruia au contribuit Liliana Varban, Ionel Ionita, directorul institutiei amintite, si Dan Vasiliu. Opera a arhitectului Alexandre Clavel, casa Storck a fost construita intre anii 1911-1913 de catre sotii Frederic Storck (1872-1942) si Cecilia Cutescu Storck (1879-1969). Se cuvine de precizat, pentru aceia care nu s-au incumetat sa-i treaca inca pragul, ca odata ce ai pasit in curtea monumentului intri intr-o alta lume, a rafinamentului si bunului gust artistic, un adevarat templu unde simti ca "dragostea pamanteasca si dragostea spirituala" aici si-ar putea avea lacasul. In realitate, atelierul pictoritei Cecilia Cutescu te invita sa visezi la posibila intalnire intre cele doua dimensiuni ale fiintei umane prin intermediul compozitiei cu acelasi titlu, ce i-a fost inspirata de volumul "De l'Amour et du Mariage" al scriitoarei Ellen Kay. Si lista intalnirilor cu fragmente memorabile din arta secolului al XIX-lea si al XX-lea lasate patrimoniului romanesc de dinastia Storck poate continua. Coordonatoarea muzeului, Liliana Varban, te ajuta sa le dai curs. Printre exponate se afla si macheta bisericii episcopale din Curtea de Arges (121x222x213 cm) al carei autor este Karl Storck (1826-1887), intemeietorul scolii de sculptura romaneasca. Macheta a fost realizata, in 1867, din lemn de tei si mesteacan, pentru expozitia universala de la Paris. Karl a folosit in acest scop desenele lui Reissenberger si Burelly. Raspundem, pe aceasta cale, cititorului nostru din Curtea de Arges, prof. Emanoil Sterescu, de la care am primit o scrisoare prin care ne solicita detalii privind existenta machetei si soarta colectiei. Mai precizam, tot pentru cititorul nostru, ca Muzeul Colectiilor de Arta, sectie a Muzeului National de Arta al Romaniei, nu detine lucrari donate de catre artistii Storck.
Despre autor: