Case cu japca pentru magistrati

Demnitatea si onoarea profesiei de magistrat este pusa sub semnul intrebarii de catre patru judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acestia incearca sa puna mana cu orice pret pe locuintele de serviciu ce le-au fost repartizate de Ministerul Justitiei, motivand ca "daca altii au avut aceasta posibilitate pana la abrogarea recenta a legii prin Ordonanta de Guvern", atunci si ei trebuie sa aiba acelasi drept. Vicepresedinta Inaltei Curti, Lidia Barbulescu si judecatorii Victor Pasca-Camenita (fost adjunct al celebrului personaj negativ de campanie, judecator Emil Ghergut de la BEC), Dragos Barcanescu si Pavel Perju incearca sa forteze colegii ierarhic inferiori statutului lor, de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru a anula Ordonanta de Urgenta nr. 35/2005. Acest act a interzis vanzarea catre magistrati a locuintelor de serviciu.
In ultimii ani, din cauza politicii PSD de aservire a puterii judecatoresti, locuintele de serviciu au fost vandute, la preturi preferentiale, sistemul fiind in fapt o forma mascata de recompensare a magistrati supusilor. S-a ajuns in situatia ca tinerii judecatori si procurori sa astepte de sase ani, fara succes, repartizarea unei locuinte de serviciu, si asta pentru ca acestea fusesera intre timp vandute de fosta putere politica, iar altele nu au mai fost repartizate pentru Justitie de la Primaria Generala a Capitalei sau de la RAPPS.
OUG nr. 35 din 5 mai 2005 a pus capat acestui sistem care greva bugetul Ministerului Justitiei si implicit bugetul de stat, mai ales ca legea 579 avea o aberatie care permitea ca cei care nu detineau locuinta in localitatea respectiva unde lucrau detasati, delegati sau numiti sa poata primi si cumpara in timp astfel de locuinte de serviciu. Legea nu prevedea sa nu detii locuinta proprietate si sa nu fi primit niciodata locuinta din fondul locativ de stat, asa cum prevedea Legea 114/1996.
Ordonanta nu a convenit insa magistratilor Lidia Barbulescu (care este si membru al Consiliului Superior al Magistraturii), Victor Camenita Pasca, Dragos Barcanescu si Pavel Perju, care forteaza mana Justitiei din care fac parte sa le vanda locuintele de serviciu. Totii au salarii intre 60-80.000.000 de lei, venit din care isi pot plati chirie oriunde in Capitala sau sa obtina de la orice banca un credit ipotecar.
In plus, fiecare dintre acestia detine case, terenuri si masini straine, iar veniturile obtinute pe ultimul an sunt exorbitante fata de veniturile "muritorilor de rand" sau ale altor categorii de bugetari. Spre exemplu, vicepresedinta Inaltei Curti, care are un apartament de 101 mp., un BMW (an 2002) si o Skoda Octavia (an 2004), a obtinut anul trecut 859 milioane de lei (salarii de la Curte), plus alte 77 milioane lei incasari de la Institutul National al Magistraturii. Sotul procuror a obtinut 310 milioane lei. Un venit anual familial de circa 1,25 miliarde lei, in suportul caruia oricine poate cumpara o casa fara probleme.
Posibil trafic de influenta
Cei patru inalti magistrati enumerati au primit in urma cu mai mult timp, locuinte de serviciu intr-un bloc din str. Nerva Traian nr. 6, insa OUG 35/2005 le-a barat drumul spre cumparare. Cei patru au redactat o actiune, in care au cerut trei lucruri mari si late: anularea OUG nr. 35/2005; recunoasterea dreptului de cumparare a locuintei de serviciu; sesizarea instantei de contencios constitutional pentru declararea ca neconstitutionala a OUG nr. 35/2005. Cand ZIUA a intrebat-o pe judecatoarea Barbulescu ce e cu "contenciosul constitutional" de care n-a auzit nimeni, a ridicat din umeri si a spus: "Eu doar am semnat!"
Cererea a fost depusa la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a contencios administrativ, la data de 19 mai 2005. Cu viteza gandului complicitar, dosarul nr. 1723/2005 a primit un temen inexplicabil de scurt, pentru ieri, 24 mai 2005, adica un termen de trei zile lucratoare. Si mai suspect, citarea partilor s-a facut prin agent procedural si nu prin posta, ca pentru toti muritorii. A doua zi, in data de 20 mai 2005, adica in timpul record de 24 de ore, cei patru au si depus la dosar o cerere la care au atasat cele patru citatii si au cerut judecarea in lipsa.
Daca ieri Guvernul Romaniei nu cerea un termen de amanare, pentru a lua la cunostinta de actiune, probabil ca am fi asistat la o judecare fulgeratoare si la anularea " din scaun" a ordonantei de guvern. Ordonanta care, juridic vorbind, nu poate fi atacata in instanta, deoarece este un act de vointa al Guvernului, pe care numai Parlamentul Romaniei il poate anula sau aproba, conform Constitutiei.
Ceea ce frapeaza in toata aceasta tevatura este viteza cu care dosarul nu s-a mai repartizat aleatoriu, ci preferential, cu termen in trei zile, performanta inaccesibila simplului cetatean si care miroase de la o posta a interventie.
Presedintele CSM, Dan Lupascu, cat si presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania, Viorica Costiniu, nu s-au alarmat prea tare. Au suras si au spus ca trebuie verificate aspectele semnalate.
Vinovatul, un biet grefier
Presedinta Curtii de Apel Bucuresti, Ioana Surdescu, ne-a declarat ieri ca "in cazul acesta nu s-a gresit cu absolut nimic si s-a apreciat ca este o urgenta (...) a fost doar o eroare materiala facuta de grefier, s-a gresit cand s-a facut citativul (...) la registratura au mers pe vechea lege a contenciosului si s-a considerat ca se impune celeritate, la urgenta". Presedinta Surdescu ne-a mai precizat ca dat fiind ca in cauza s-au facut referiri la o trimitere a dosarului la Curtea Constitutionala, pentru judecarea unei exceptii de neconstitutionalitate, s-a considerat ca aceasta procedura impunea urgenta, si de aici si termenul foarte scurt acordat. Explicatiile ar fi credibile daca si ceilalti justitiabili care solicita trimiterea unor cauze la Curtea Constitutionala ar avea parte de asemenea "urgente", insa in practica multi judecatori resping astfel de cereri, considerand ca nu se impune sesizarea instantei constitutionale.
Lidia Barbulescu: "Sunt discriminata!"
Vicepresedinta ICCJ, Lidia Barbulescu, a fost asaltata ieri de reporteri, la sedinta CSM, cu intrebari referitoare la tentativa de a cumpara locuinta de serviciu. Cu o privire inocenta, Barbulescu a declarat: "Ma consider discriminata" si a precizat ca ordonanta de guvern este neconstitutionala, deoarece toate celelalte categorii sociale au voie sa-si cumpere locuintele de serviciu, "iar noua magistratilor ni s-a interzis. De ce nu s-a aborgat legea si pentru MApN, servicii secrete si MAI? E aceeasi!"
Despre citarea si termenul fulgerator acordat, Barbulescu a spus ca asa se procedeaza: "Nici n-am ajuns bine la instanta, ca am si primit citatia, am semnat-o si gata!". Ministerul Justitiei a lansat ieri un comunicat prin care arata ca "notiunea insasi de locuinta de serviciu presupune ca aceasta sa fie folosita si nu vanduta". Ministerul a subliniat ca vanzarea locuintelor de serviciu ar greva bugetul institutiei cu sume mari de bani, iar un numar mare de cereri de atribuire a unei locuinte de serviciu din partea unor tineri judecatori nu au putut fi solutionate, in timp ce beneficiarii locuintelor sunt in majoritate judecatori de la Inalta Curte, care detin case proprietate in provincie si au venituri lunare de circa 60 milioane lei, net, "care le-ar permite cumpararea unei locuinte".

---

Despre autor: