Procurorii generali propusi de CSM

La Consiliul Superior al Magistraturii a continuat, ieri, dezbaterea pe articolele proiectului de modificare a Legii 303. Cert este ca, in urma discutiilor pe marginea numirii procurorilor generali ai Parchetului Inaltei Curti, PNA, prim-adjunctilor si adjunctilor acestora, procurorilor sefi de sectie ai acestor Parchete si procurorului sef al Directiei Generale de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctilor acestuia, s-a stabilit ca ei sa fie numiti de presedintele Romaniei la propunerea CSM, in urma recomandarii din partea Ministerului Justitiei. Formula pe care ministrul Justitiei Monica Macovei o sustinea, trecuta in varianta de lucru 10 mai a proiectului Legii 303 era ca acestia sa fie numiti de presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei, ceea ce a creat multe reactii negative din partea magistratilor, inclusiv a AMR.
In aceeasi ordine de idei, s-a cazut de acord ca, pe perioada suspendarii din functie, magistratul iese de sub incidenta incompatibilitatilor de la articolul 6, care prevedeau interdictia acestuia de a avea alte functii publice sau private. Motivatia acestei transformari a art. 60 a constituit-o prezumtia de nevinovatie valabila pana la o hotarare definitiva a instantei si, ca pana atunci "magistratul nu poate muri de foame", argumentandu-se si faptul ca ar putea fi vorba si de achitare, iar procesele sunt de lunga durata. In cazul judecatorului sau procurorului care ajunge in incapacitate de a mai exercita profesia, s-a stipulat, ca noutate, ca refuzul nejustificat al acestuia de a se prezenta in fata comisiei medio-legale pentru expertiza, timp de un an, va atrage eliberarea din functie a magistratului.
Apoi, una dintre problemele care i-au macinat pe membrii CSM a fost aceea a varstei de pensionare. Vicepresedintele Liviu Dascalescu a spus ca, asa cum e legea, magistratii pot iesi la 54-55 de ani la pensie, cu o pensie mai mare decat salariul. Dezbaterile au fost aprinse in sensul ca varsta de pensionare nu trebuie sa impiedice sau sa anuleze textul de lege care stipuleaza faptul ca un magistrat are optiunea de a ramane in magistratura pana la 68 de ani. Multi dintre cei de fata au motivat ca nu tot ceea ce e vechi nu e si bun, si ca tinerii magistrati invata practica, intotdeauna, de la cei mai in varsta, dar si ca magistratii cu experienta au fost un sprijin real pentru sistemul judiciar romanesc, amintindu-se in discutie, printre altii, numele lui Dongoroz. Presedintele AMR a subliniat ca in toate tarile europene evaluarea profesionala a unui magistrat porneste de la seniorat, in conditiile in care este firesc ca magistratul, pentru anumite trepte ale carierei, sa aiba o anume vechime.
Lipsa caselor, o falsa problema
Aprig discutata a fost si problema locuintelor de serviciu, in conditiile in care legea care prevedea cumpararea acestora a fost recent abrogata prin ordonanta de urgenta de catre Executiv. In CSM au fost voci precum cea a vicepresedintei Inaltei Curti, Lidia Barbulescu, care sustinea necesitatea existentei unei asemenea prevederi, ba mai mult, unii s-au auzit cerand ca ministerul sa construiasca locuinte pentru magistrati, ca si cum ar fi fost vorba de un ANL. Nota de tupeu a fost cu atat mai mare cu cat multi dintre ei stau in apartamente bune, cu chirii de cate 300 de euro pe luna platite din bani publici, in conditiile in care cetateanul de rand recurge, pentru a avea o casa, la creditul ipotecar de care orice magistrat ar putea beneficia la orice banca, pentru ca salariul acestora e mult mai mare decat al altor categorii profesionale. La nivelul salarizarilor din magistratura, bancile ofera credite de 30-50.000 de euro pentru cumparare de locuinte, cu rate platibile in 15 ani, asa ca CSM ar rezolva mai usor problema locuintelor daca i-ar consilia pe magistrati in acest sens. Majoritatea membrilor CSM nu au acceptat formula cumpararii, asa ca proiectul de lege a ramas cu locuintele MJ la statutul "de serviciu" si atat, eliminandu-se partea privitoare la posibilitatea cumpararii lor. Singura persoana din CMS care a adoptat tacerea in problema locuintelor a fost Maria Huza, presedintele TMB, care si-a rezolvat, asa cum a dezvaluit presa, problema locativa personala precum si pe cea a copiilor ei.

---

Despre autor: