"Europa are radacini spirituale vesnice"

Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a acordat recent un interviu ziaristului luxemburghez Joseph Lorent, redactor sef la jurnalul "Luxemburger Wort" si secretar general al Consiliului Presei din Marele Ducat de Luxemburg. Tema principala: Biserica si Europa. Prin amabilitatea Biroului de presa al Patriarhiei publicam acest interviu in care Prea Fericitul Parinte Teoctist arata ca Romania vine in Europa Unita, din punct de vedere spiritual, mai intai cu credinta sa rasariteana, ortodoxa si aminteste vorbele regretatului papa Ioan Paul al II-lea, care spunea ca Romania aduce Europei si "plamanul Rasaritului". (V.R.)
Prea Fericite Parinte Patriarh, in privinta aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana se vorbeste tot timpul de politica si de economie. Insa eu as dori sa subliniez, in acest interviu, dimensiunea spirituala a Europei. Intrebarea mea este, asadar, care credeti ca va fi aportul spiritual al Romaniei in Uniunea Europeana?
In primul rand, imi exprim bucuria ca Principatul Luxemburgului dobandeste un rol atat de important in istoria Europei, prin semnarea Tratatului de aderare, asteptat mult si de romani.Imi dau de aceea seama de rolul foarte important pe care il are Biserica Romano-Catolica din Luxemburg in acest proces. Este pentru prima data cand am in fata mea un slujitor al presei de importanta europeana, care se preocupa de latura spirituala a acestui tratat.
Ca popor crestin din predica Sfantului Apostol Andrei, romanii aduc cu ei Europei valori spirituale vechi de 2000 de ani; mai precis, Romania vine in Europa Unita, din punct de vedere spiritual, mai intai cu credinta sa rasariteana, ortodoxa. Chiar Occidentul a avut radacinile sale in Orientul crestin, adica in valorile comune din primul mileniu. De aceea, Europa are radacini spirituale vesnice, izvorate din Evanghelia lui Hristos. Romania aduce cu sine plamanul Rasaritului, cum a afirmat chiar cel de curand trecut la Domnul, Papa Ioan Paul al II-lea, Europa avand nevoie sa respire prin cei doi plamani ai sai, Rasaritul si Apusul. Este o metafora celebra a Papei, pe care a folosit-o mereu in toata stradania sa catre realizarea unitatii crestine, referindu-se la spiritualitatea rasariteana si la cea apuseana. Am putea spune ca si noi, cei ce apartinem Bisericii Ortodoxe Romane si, de la sine inteles, cel pe care il aveti in fata ca slujitor al acestei Biserici, cu totii punem pe primul plan aceste valori spirituale.
Pe plan social, Romania vine cu o dorinta de libertate, de dreptate si de satisfacere a nevoilor omului de fiecare zi. In timpul celor 50 de ani de dominatie ateista, desi ingenuncheat si umilit, poporul roman n-a incetat sa spere ca va dobandi intr-o zi libertatea. Pentru a intelege mai bine aceste expresii pe care le folosesc, este nevoie sa pastram in memorie faptul ca poporul roman, in decursul istoriei sale de 2000 de ani, a impletit valorile spirituale cu valorile dreptatii sociale, culturale, artistice si estetice. In Romania, exista de secole - chiar necunoscuta uneori - o unitate intre cultura, valorile sociale si culturale, pe de o parte, si credinta, pe de alta parte, prin valorile spirituale ale poporului, intre care totdeauna exista o intrepatrundere.
Pentru a sublinia acest lucru, va rog sa-mi ingaduiti sa dau ca exemplu limba Bisericii, limba cultului ortodox de la noi, in care se rostesc Liturghia si rugaciunile Bisericii, si care este limba vorbita de popor. De aceea, la noi, limba Bisericii, limba cultului a fost calauza pentru limba culturii noastre, limba academica, limba presei si cea vorbita de popor.
De aceea am spus mai inainte ca noi, romanii, venim in Europa Unita cu valorile noastre distincte, valorile spirituale specifice Romaniei, in care Biserica a avut un rol covarsitor de-a lungul anilor, pastrand vie aceasta legatura dintre social, cultural si politic, pe de o parte, si spiritual, pe de alta parte.
As nuanta aceasta idee prin aceea ca in viata Bisericii noastre Liturghia s-a savarsit intotdeauna, s-a implinit, in limba poporului, asa cum si Sf. Scriptura a fost talmacita in limba vorbita, spre deosebire de alte popoare din Europa, ortodoxe din Rasarit sau catolice din Apus, care au in cultul lor o limba academica, deosebita de cea vorbita. Spre exemplu, Biserica Romano-Catolica a avut limba sfanta, limba latina, obligatorie, ceea ce a determinat, intre altele, si Reforma de dupa Conciliul II Vatican, in timp ce, dupa Reforma lui Luther, Bisericile protestante au introdus limba poporului in cult si in traducerea Sf. Scripturi. In Rasaritul Ortodox, Biserica Rusa si Biserica Greaca - doua mari Biserici - folosesc in cultul divin limba veche, slavona, respectiv, cea a filosofilor vechi din Grecia antica, limbi pe care poporul nu le intelege, asa cum inteleg romanii limba in care se roaga si participa la Sfanta Liturghie, o limba de origine latina.
Biserica sprijina integrarea europeana
De aceea, consideram ca noi, romanii, aducem la Luxemburg o spiritualitate cu totul proaspata, aparte.
De altfel, Biserica noastra, alaturi de celelalte culte din Romania, a sprijinit oficial integrarea europeana a Romaniei, prin semnarea, in anul 2000, a unui Apel pentru integrarea europeana a tarii noastre. In acelasi spirit, aducem la Luxemburg, odata cu semnarea de catre autoritatile de Stat romane a Tratatului de aderare, spiritul de deschidere, de dialog si de ecumenism crestin, trasatura ce ne caracterizeaza pe noi, romanii, in general si Biserica Ortodoxa Romana, in special. Sigur, acolo, la Luxemburg, documentele sunt semnate de conducerea tarii noastre. Dar noi ni le-am insusit si, sufleteste, vom fi prezenti la Luxemburg, felicitand de pe acum Marele Ducat de Luxemburg pentru rolul atat de important pe care il are in aceasta imprejurare. Deschiderea Bisericii fata de lume, fata de problemele sociale, ne sunt familiare noua, Bisericii din Romania. Vedem in aceasta intregire si largire a Europei o lucrare epocala in viata omenirii, desi in Constitutia noii Europe nu s-au facut referiri la radacinile crestine ale continentului european.
In mic, Romania este o Europa a natiunilor
Care este viziunea Prea Fericirii Voastre despre Europa Unita, stiind ca tocmai in preambulul Constitutiei Europene nu s-a facut nici o referire la crestinism?
Desigur, este regretabila aceasta omisiune.
Desi aceasta idee nu a fost inscrisa in Constitutia Europei, ea exista prin valorile democratiei, prin valoarea libertatii popoarelor, a culturilor si prin valorile de intrajutorare intre oameni. Toate acestea caracterizeaza viata si dau sens existentei omului, trebuind sa fie respectate de toti cetatenii noii Europe unite. Sunt atat de importante in zilele noastre aceste valori, incat ele nu pot fi negate si nu pot lipsi din viata de zi cu zi.
Si noi, in Romania, avem o convietuire de aproape 1000 de ani cu alte nationalitati si cu alte credinte. In mic, Romania este o Europa a natiunilor. Exista in Romania o minoritate de origine germanica si care a influentat in mod pozitiv cultura noastra, cu care avem relatii foarte bune.
De altfel, un exemplu al acestei convietuiri pasnice este chiar organizarea de catre Conferinta Bisericilor Europene, impreuna cu Consiliul Conferintelor Episcopale Catolice din Europa a celei de a III-a Adunari Ecumenice Europene, care va avea loc la Sibiu, la inceputul lunii septembrie 2007.
In Romania, exista, dupa cum bine se cunoaste, o Biserica Romano-Catolica, precum si o Episcopie Armeana, ce fiinteaza aici de la 1400; sasii, la randul lor, la doar 20 de ani dupa Reforma lui Luther, au fost primiti cu ospitalitate la noi, impreuna cu care au venit si luxemburghezi.
Va multumesc pentru ca mi-ati acordat din timpul atat de pretios al Prea Fericirii Voastre!
Doresc sa va felicit pentru activitatea dvs. rodnica in Marele Ducat de Luxemburg - aceasta oaza de democratie, de libertate si de noblete sufleteasca!

---

Despre autor: