Batalie in CSM pentru pachetul Justitiei

La sedinta de ieri a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii CSM s-au apucat sa dezbata proiectele de modificare a celor trei legi care privesc reforma in Justitie: Legea organizarii judiciare, Legea Statutului Magistratilor si Legea CSM. Ministrul Justitiei a lipsit. In locul Monicai Macovei si-a luat notitele de rigoare Mihai Eftimescu, secretar de stat la MJ. In prima parte a dezbaterilor, au existat mai multe opinii care vizau, in ansamblu principii de drept. Lidia Barbulescu, vicepresedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie a intrebat, din start: "Ce discutii sa avem daca de la o zi la alta apar noi modificari?" Dupa care, a subliniat ca "aceste modificari care se vor a fi facute nu reprezinta o cerinta a Uniunii Europene" si ca UE si clauza de salvgardare privesc, de fapt, implementarea celor trei legi adoptate in cursul anului trecut. Mai multi membri CSM, printre care si presedintele Sectiei Penale a ICCJ, Anton Pandrea, au cerut ministerului Justitiei justificarea acestei "urgente". Presedintele AMR, Viorica Costiniu a aratat ca asociatia este echidistanta fata de CSM si MJ si ca sustine "necesitatea acestor proiecte, dar intr-o maniera europeana". Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a fost extrem de concis, declarand ca procurorii Inaltei Curti au acelasi punct de vedere cu cel al AMR. Acest punct de vedere al Asociatiei Magistratilor din Romania vizavi de proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara argumenteaza necesitatea recunoasterii "independentei si inamovibilitatii procurorilor in virtutea calitatii lor de magistrati si subordonarea doar administrativa a acestora fata de autoritatea ministrului Justitiei". Mai mult, AMR a sustinut necesitatea ca Ministerul Public sa includa si PNA sub un singur procuror general titular.
Varsta de pensionare, subiect "bomba" pentru magistrati
Pe de alta parte, s-a dezbatut si problema spinoasa a varstei de pensionare, avertizandu-se ca acest aspect ar trebui gandit sub auspiciile efectelor asupra activitatii instantelor si a Parchetelor, in conditiile in care, daca ramane varsta de pensionare 57 de ani la femei si 62 la barbati, vor fi foarte multi magistrati care se vor pensiona (unii cerand deja pensionare anticipata) si posturile multe ramase vacante nu vor avea inlocuitori, intrucat cariera magistratului priveste treptele vechimii in aceasta profesie. Pe marginea acestui subiect, a luat cuvantul Stefan Ciontu, presedintele Curtii de Apel Craiova, care a exprimat din start o oarecare stare de "sila" care il obliga sa se gandeasca la o eventuala pensionare anticipata. Ciontu a afirmat ca ministerul de resort ar fi trebuit sa-si expuna motivele modificarilor pe care vrea sa le aduca rapid celor trei legi si a opinat ca va fi foarte greu sa nu te gandesti ce pui in loc atunci cand vrei sa schimbi sau sa scoti ceva in tusa Justitiei. Evident, aceasta fraza a fost cu bataie la judecatorii cu experienta si ani multi in magistratura. "Am inteles ca se doreste europenizarea. Eu nu vad altceva decat politizarea justitiei (...) Judecatorii sustin ca, de fapt, se doreste o dezgolire de continut a institutiei CSM". Eftimescu a trebuit sa primeasca critica cuvantului "bascalie" folosit de ministrul Justitiei, aratandu-se ca reprezentantii institutiilor europene "nu sunt bascalia noastra". Dan Lupsacu, presedintele CSM, a spus: "In tara asta sunt multi de Ciontu, care gandesc la fel!". Eftimescu a replicat: "Inseamna ca toti sunt slabi!".
Si reprezentantul magistratilor suceveni a avut ceva de zis, aratand ca Adunarea Generala a Judecatorilor de la Curtea de Apel Suceava considera ca cea mai potrivita metoda de numire a magistratilor in functii de conducere o reprezinta sustinerea unui concurs, si nu alegerea acestora in cadrul adunarilor generale ale magistratilor. Magistratii suceveni au votat cu majoritate de voturi ca numirea si revocarea sefilor de parchete si instante de catre presedintele Romaniei "reprezinta o incalcare a independentei Justitiei si separarii puterilor in stat", iar numirea procurorului general si al Parchetului National Anticoruptie la propunerea ministrului Justitiei, in loc de Consiliul Superior al Magistraturii "reprezinta o imixtiune a politicului in Justitie". Totodata, majoritatea magistratilor Curtii de Apel Suceava considera ca pentru functionarea eficienta a sistemului judiciar se impune ca avocatii cu o vechime de cel putin zece ani sa fie primiti in Justitie in urma promovarii unui examen. In ce priveste vechimea si limita varstei de pensionare din magistratura, presedintele Curtii de Apel Galati a evidentiat faptul ca se afla in situatia de a se pensiona la 57 de ani si ca nu are nici o vina ca s-a nascut mai devreme decat altii. Interesant este ca, legat de acest subiect, presedintele AMR a revenit in a doua parte a discutiilor, explicand tuturor membrilor CSM ca in toate statele democratice, europene, varsta de pensionare din magistratura este de 70 de ani, iar exceptia este de 68. La randul sau, prof. Avram Filipas a vorbit in calitate de reprezentant in CSM al societatii civile si a spus ca, in opinia sa, n-a "depistat nici o intentie de creare a unei opozitii a CSM fata de minister". Cat priveste legile, Filipas a spus ca acestea s-au facut in 2004, au fost acceptate de UE, iar daca vrem sa le perfectionam, trebuie sa abordam o procedura eficienta". Col. Mihai Popov, chemat la dezbaterile pe marginea acestor modificari, a mai destins atmosfera, vorbind despre chestiuni ce tin de la '48 incoace, de Hitler "nebunul" si de armata rusa, argumentand pentru timpul prezent doar cateva observatii, cum ar fi disparitia din lege a calitatii de ordonator de credite a Parchetului Militar al Curtilor de Apel si calitatea de "ruda saraca" a parchetelor militare.
Presedintele TMB, Maria Huza a subliniat, la randu-i: "Noi ducem lipsa de o implementare a acestor legi. Despre asta era vorba la Bruxelles". Huza a fost de acord cu unele modificari ale MJ, dar a avut si cateva obiectiuni, afirmand ca actualmente se doreste ca CSM sa ramana doar "de forma" pentru ca dispare din lege sintagma conform careia CSM este reprezentantul autoritatii judecatoresti". "Atunci cine e? Ministrul Justitiei?", a intrebat Huza.
Discutiile continua
In cea de-a doua parte a dezbaterilor s-au luat punct cu punct modificarile propuse, in varianta din 10 mai a.c., aparuta pe site-ul Justitiei. Dar aceasta nu va fi ultima. Secretarul de stat MJ Eftimescu a spus ca, totusi, e bine ca se dezbate si ca din contradictie se va naste ceva bun. Tot Eftimescu a fost cel care, misterios, a spus ca "cineva a cerut sa nu fie numit judecator sau procuror cel care are calitatea de ofiter acoperit". Evident, toata lumea a pufnit in ras, pentru ca "acoperitii" nu pot fi deconspirati din motive ce tin de siguranta statului.
La ora inchiderii editiei, in CSM se discuta reducerea perioadei de stagiu a magistratului, pentru a se degreva mai repede instantele si parchetele, si se descoperise ca, pe alocuri, propunerile Ministerului Justitiei vizau titulaturi pe care Constitutia Romaniei nu le mai prevede. Cum ar fi "Parchet General" sau procuror general al Parchetului General. Dezbaterile pe marginea celor trei legi vor continua si azi. Si maine... Magistratii spun ca aceste dezbateri vor fi "apa de ploaie atata vreme cat e posibil ca totul sa treaca asa cum vrea Ministerul Justitiei, prin asumarea raspunderii guvernamentale" si ca este grav ca legile se transforma de la o zi la alta, functie de ministrii care se perinda la varful MJ si care vin toti cu ideea de a face propria reforma".

---

Despre autor: