Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice (GIP), solicita premierului Calin Popescu Tariceanu ca operatiunea de anulare a contractelor dubioase cu bani publici sa inceapa cu "Afacerea Palatul de Justitie", unde s-ar fi cheltuit ne
Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice (GIP), solicita premierului Calin Popescu Tariceanu ca operatiunea de anulare a contractelor dubioase cu bani publici sa inceapa cu "Afacerea Palatul de Justitie", unde s-ar fi cheltuit nejustificat mai multe milioane de euro. "Exista numeroase contracte cu bani publici asupra carora planeaza grave suspiciuni, dar va atragem atentia acum asupra unui contract in care ilegalitatile flagrante sunt deja dovedite. Este vorba despre contractul pentru refacerea Palatului de Justitie", mentioneaza Ciuvica, intr-o scrisoare deschisa adresata, ieri, primului ministru.
Potrivit sefului GIP, in urma cu trei ani, pesedistii Adrian Nastase, Rodica Stanoiu si Mihai Tanasescu si-au pus semnatura pe o Hotarare prin care Guvernul garanta un credit de 34 de milioane de euro pentru un contract de 15,7 milioane de euro. Acest credit era destinat finantarii lucrarilor de consolidare, reparatii capitale si restaurare la Palatul de Justitie din Bucuresti. "Contractul a fost atribuit printr-o licitatie dubioasa Asociatiei Contractante dintre Bouygues Batiment din Franta si Antrepriza de Constructii Montaj Special SA Bucuresti care a oferit un pret de executie de 15.676.961 de euro", aminteste Ciuvica in scrisoare. El precizeaza ca insusi ministrul Justitiei de la acea vreme, Rodica Stanoiu, a semnat contractul incheiat in 24 iunie 2003.
Posibil "tun" de 18,3 milioane de euro
Presedintele GIP subliniaza ca a cerut in repetate randuri justificari referitoare la diferenta de 18,3 de milioane de euro - dintre suma cu care a fost castigata licitatia (15,7 milioane de euro) si suma garantata de Guvern pentru realizarea lucrarilor (34 de milioane de euro) - insa institutiile statului au refuzat sa dea orice fel de explicatie. "Mai mult, in mod cu totul ilegal, Ministerul Justitiei a refuzat sa prezinte public contractul, desi am depus in acest sens cereri in baza Legii 544 din 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public", mentioneaza Ciuvica. El precizeaza ca "toate neregulile" pe care le-a semnalat cu privire la aceasta afacere sunt confirmate acum intr-un raport al Curtii de Conturi: "Controlul Curtii de Conturi constata ca nu se justifica contractarea de imprumuturi externe de catre Ministerul Justitiei si nici emiterea garantiilor de stat de catre Ministerul Finantelor Publice la nivelul de 34 de milioane de euro". Potrivit lui Ciuvica, institutia de control amintita a constatat ca, la sfarsitul anului 2004, valoarea contractului ajunsese deja la 28,7 milioane de euro, in conditiile in care licitatia fusese castigata cu doar 15,7 milioane de euro. "Afacerea Palatul de Justitie este inca in desfasurare. Este foarte grav ca datorita acestui contract s-au cheltuit pana acum 28,7 milioane de euro din bani publici. La fel de grav este insa ca, in conditiile in care exista informatii certe, confirmate de Curtea de Conturi referitoare la ilegalitatile comise in aceasta afacere, Guvernul Romaniei sa continue sa plateasca milioane de dolari din bani publici pentru acest contract" subliniaza presedintele GIP.
Ciuvica ii cere lui Tariceanu sa anuleze contractul pentru refacerea Palatului de Justitie in cel mai scurt timp. "Va solicit sa faceti public atat contractul, cat si modul in care au fost cheltuiti banii publici pana in acest moment. De asemenea, va solicit sa sesizati institutiile statului despre ilegalitatile comise de cei implicati in Afacerea Palatul de Justitie, in primul rand de semnatara contractului, Rodica Mihaela Stanoiu, fost ministru de Justitie", spune Mugur Ciuvica.
Dezvaluirile facute in urma cu doi ani, de fostul consilier al presedintelui Emil Constantinescu, privind afacerea Palatul de Justitie au generat un imens scandal. Sufocat de multimea de solicitari de informatii pe tema refacerii Palatului, venite din partea reprezentantilor Actiunii Populare, Ministerul Justitiei a intors foaia, sesizand Parchetul cu privire la un eventual fals privind identitatea unora dintre semnatarii petitiilor. A urmat o actiune de proportii a Politiei, concretizata prin anchetarea a peste doua sute de membri de partid. Liderii AP au condamnat actiunile "de intimidare, de tip securist", reprosand reclamantului ca se agata de chestiuni de forma, in loc sa lamureasca problema de fond.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.