Samsarii disperarii

Desi intarziat, gestul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) de a sesiza Parchetul National Anticoruptie (PNA) cu privire la modul de atribuire a contractelor de proiectare si executie a lucrarilor de gospodarire a apelor, realizate in perioada 2000-2004, poate aduce cu sine identificarea celor ce se fac vinovati de suferinta oamenilor cazuti victime ale inundatiilor. In acest sens, ZIUA o avertizeaza pe doamna ministru Sulfina Barbu sa nu cada in capcana declaratiilor pompoase anticoruptie ale procurorilor PNA si sa tina seama si de dovada pe care ziarul nostru o aduce astazi in fata opiniei publice si care arata, fara umbra de indoiala, ca oamenii lui Amarie stiau inca din 2004 de porcariile financiare ale firmelor ce au castigat contracte de proiectare sau executie pentru diguri la nivel national, dar si de lipsa de calitate a lucrarilor efectuate. Exemplul societatii REPCON Oradea este relevant: din zecile de milioane de euro primite de societatea oradeanafara licitatie sau cerere de oferta, directorul Mircea Nistreanu s-a infruptat pe saturate, deschizandu-i fiicei sale un salon de infrumusetare dotat cu aparatura de sute de mii de euro. Si asta in timp ce oamenii din Timis dorm in corturile Armatei.
Nici directorul general adjunct al Administratiei Nationale Apele Romane, Ovidiu Gabor, nu a stat cu mainile in san si a acuzat, la randul sau, firme precum ar fi SC SOCOT SA sau SC REPCON SA, care au executat lucrari in zona grav afectata de inundatii, obtinand contracte de sute de miliarde de lei. Legatura REPCON SA Oradea cu zona calamitata este evidenta, daca tinem cont ca firma a obtinut pentru amenajarea raului Timis, in perioada 2001-2003, peste 100 de miliarde de lei pentru lucrari de executie in zona Lugojel-Jena, zona distrusa in urma inundatiilor.
Suta de miliarde incasata de Repcon este insa numai o felie din marele tort al contractelor din care s-a imbuibat societatea oradeana, care a efectuat lucrari specifice in multe dintre judetele Transilvaniei si Banatului, incasand pentru lucrari mai mult sau mai putin bine facute zeci de milioane de dolari. Interesant este faptul ca REPCON SA a primit toate aceste lucrari in ciuda faptului ca nu detinea necesarul de utilaje, motiv pentru care a apelat in nenumarate randuri la firme mai mici, de la care a inchiriat atat utilajele, cat si personalul ce le deservea.
Una dintre aceste firme, SC VALDEX COM SRL din Ploiesti, a lucrat pentru REPCON vreme de doi ani, dar a ramas cu ochii in soare cand a fost vorba sa isi primeasca banii pentru lucrarile efectuate.
Totul s-ar fi limitat la un simplu litigiu comercial, daca directorul REPCON SA, Mircea Nistreanu, nu i-ar fi emis firmei ploiestene niste ordine de plata false. In acel moment, managerul Valdex, Tudor Machitescu, a depus o plangere impotriva REPCON atat la sediul sectiei teritoriale a PNA Oradea, condusa de mai vechea noastra cunostinta procurorul Ioan Moldovan, cat si la sediul PNA Bucuresti, sub ochelarii adjunctului lui Ioan Amarie, Horea Adrian Miclescu. Extrem de bine documentata, plangerea ar fi trebuit sa constituie un bun punct de plecare pentru efectuarea unei anchete rasunatoare, prin care PNA ar fi putut sa puncteze serios la capitolul imagine, defrisand mafia economica ce a supt zeci de milioane de dolari din bani publici, speculand calitatea lucrarilor de hidroconstructie necesare in intreaga tara.
Din nefericire, interesele procurorilor PNA au facut ca aceasta plangere sa se prafuiasca in sertarele institutiei. Cinismul procurorilor Adrian Miclescu si Ioan Moldovan a mers pana intr-acolo incat, contra ignorarii pericolului indirect al lipsei de calitate a lucrarilor pentru prevenirea efectelor indundatiilor, cei doi au preferat sa foloseasca datele din aceasta plangere pentru a-i "provoca" lui Nistreanu un autodenunt mincinos. Informatiile din plangere sunt uluitoare si ar fi trebuit sa duca imediat la anchetarea lor: "Societatea REPCON, fara a detine in propria dotare utilajele necesare desfasurarii activitatii in domeniul constructiilor civile, hidrotehnice si hidroedilitare, a obtinut in 1999 o lucrare cu finantare de circa 270 de miliarde, iar in 2001, printr-o incredintare directa, nelegala, si-a atribuit o lucrare pentru suma de 2000 de miliarde. Datorita faptului ca REPCON nu detinea dotarea tehnica corespunzatoare, incepand cu 2002 pana in luna decembrie 2003, si-a desfasurat activitatea cu utilajele firmei noastre, in baza unor contracte de inchiriere incheiate, dar nu a inteles sa isi respecte obligatiile de plata asumate, ba mai mult a inmanat firmei noastre ordine de plata false, care insa au fost refuzate la plata de catre Trezoreria Oradea. Din informatiile pe care le detinem, incepand cu 1999, Mircea Nistreanu, in calitate de director general al SC REPCON SA, din cei aproximativ 5000 de miliarde de lei alocati firmei sale de catre Guvernul Romaniei si finantarile din cadrul UE, a utilizat cea mai mare parte din bani in mod fraudulos pentru achizitii de terenuri cu suprafete imense, pentru achizitionarea unui numar de 30 de locuinte in zona centrala a municipiului Oradea, pentru sine si membrii familiei sale, deschizand inclusiv un salon de infrumusetare ultramodern in Oradea numit Daffne Studio. Din aceleasi finantari, in vederea obtinerii de diferite avantaje pentru sine sau pentru firma, o alta parte a fost destinata achizitionarii de locuinte pentru consilierii locali si municipali, inclusiv pentru apartamentul directorului din cadrul Apelor Romane, Mitrut Tentis. Pentru a justifica aceste cheltuieli, a achizitionat materiale de constructii in contul Repcon pentru renovarea locuintelor respective sau a cumparat masini si utilaje de la propriii angajati pe care ulterior le-a revandut. La fel, a efectuat o serie de lucrari cu numerosi muncitori din afara societatii, pe care i-a conditionat sa cuprinda in devizul de lucrari sume cu mult mai mari decat valoarea efectiva a acestora, infiintand chiar si o organizare de santier in zona declarata defavorizata dintre localitatile Borod si Borozel din judetul Bihor, tot cu scopul de a justifica alte zeci de miliarde de lei luate din firma".
PNA a santajat, PNA a protejat, fie numele lui Miclescu laudat!
Numele lui Nistreanu a mai aparut in anchetele ZIUA de-a lungul anului 2004, acesta fiind cel care l-a denuntat pe Ioan Lascau, consilierul preaderare din cadrul Ministerului Finantelor, pentru presupuse fapte de coruptie. Reamintim ca incercarile PNA de eliminare a lui Ioan Lascau dateaza inca de la inceputul anului 2004 si au fost efectuate, potrivit spuselor acestuia, la comanda expresa a oamenilor de afaceri Ioan si Viorel Micula, deranjati de controalele facute la firmele lor de finantistul bihorean, controale in urma carora Lascau descoperise fraude la Bugetul de stat in valoare de zeci de miliarde de lei. Prima tentativa de infundare a lui Lascau s-a dovedit a fi un esec, din cauza lipsei de consistenta a probelor: in vara lui 2004, PNA Bucuresti a fost obligat sa dea neinceperea urmaririi penale impotriva acestuia. Neimpacati cu esecul suferit, Ioan Moldovan, procurorul sef al Sectiei Teritoriale a PNA Oradea, precum si procurorul adjunct Horea Adrian Miclescu, au aplicat cunoscuta cutuma a PNA de fortare a unui autodenunt, singura solutie in cazul Lascau care putea activa o stare de arest. La vremea respectiva, masina cu care circula spre Bucuresti patronul oradean Mircea Nistreanu a fost oprita inopinat de un agent de politie pentru un control de rutina. Apoi, discreti, procurorii PNA l-au rugat pe Nistreanu sa ii insoteasca pentru o scurta declaratie. La sediul PNA, anchetatorii i-au pus in vedere acestuia ca se afla in vizorul institutiei pentru mai multe infractiuni, ca impotriva acestuia exista plangeri, dar ca ar exista o posibilitate ca acesta sa scape basma curata, ba chiar sa fie protejat de mana PNA: sa depuna un denunt impotriva cuiva. Presat, Nistreanu a priceput imediat ce i se cere. A luat cateva coli de hartie si, timp de cateva ore, a scris neintrerupt, infundandu-si cu nemiluita dusmanii personali. Printre numele pomenite, nu se afla insa si Lascau. Perseverent, unul dintre anchetatori i-a sugerat lui Nistreanu sa faca o "compunere" si despre acesta. Nistreanu s-a conformat, iar Miclescu l-a asigurat pe patronul oradean ca nu va mai avea vreodata probleme cu procurorii Parchetului.
Bataie de joc pe banii publici
Ca sa va puteti imagina mai bine dimensiunea gaurii financiare produse de REPCON SA, ar fi bine sa reamintim declaratia ministrului Sulfina Barbu care anunta, saptamana trecuta, ca firma oradeana a primit prin incredintare directa, fara licitatie sau cerere de oferta, si numai intr-o scurta perioada de timp, circa 33 de contracte in valoare de 6.638.000 de euro!
Dupa 1999, o mare parte din resursele bugetare destinate lucrarilor hidrotehnice au fost canalizate catre Ardeal din cauza deselor inundatii inregistrate in zona, in general primavara dupa topirea zapezii. Obiectivele de investitii promovate in Ardeal au vizat bazinele hidrografice Mures, Somes, Tisa, Barcau, Crisul Negru, Crisul Alb, Timis sau Bega, iar sumele alocate chiar depasesc cifrele inaintate de premierul Tariceanu - 1500 de miliarde de lei. Mare parte a acestor executii de constructii hidrotehnice au fost cofinantate cu credite ale Bancii de Dezvoltare Central Europeana (BDCE) sau ale Bancii Europene de Investitii (BEI). Bancile au conditionat cofinantarea lucrarilor tocmai de executia de lucrari pentru apararea impotriva inundatiilor sau de combatere a efectelor acestora - adica regularizarii de albii, protectie de mal si indiguiri. Adica, banii au ajuns exact in judetele cele mai grav afectate de inundatii in ultimii cinci ani. Una dintre firmele preferate ale acestor licitatii, organizate de cele patru directii ale apelor din Ardeal si Banat - Directia Apelor Somes-Tisa, Directia Apelor Mures, Directia Apelor Crisuri si Directia Apelor Banat - a fost si REPCON SA.
Daca tot a acuzat coruptia institutionalizata, Aurel Pana, directorul AN "Apele Romane" ar trebui sa faca ceva pentru demascarea lucrarilor de gospodarire a apelor efectuate in perioada 2000-2004, acordate "cu dedicatie" unor anumite firme.
Nu ar fi rau sa vedem si efectele declaratiilor sale, in care arata ca "marea problema a Romaniei in legatura cu aderarea la Uniunea Europeana a fost strict legata de coruptia institutionalizata si coruptia institutionalizata nu se face decat prin acte normative emise la nivelul Guvernului. In momentul in care ai o Hotarare de Guvern de atribuire pentru o singura societate este clar ca este cu dedicatie".

---

Despre autor: