Regele Mihai cere condamnarea Pactului Ribbentrop - Molotov

Regele Mihai I al Romaniei, participa, azi, la Moscova, la celebrarea a 60 de ani de la victoria aliatilor in cel de-al doilea razboi mondial. Intr-un interviu acordat saptamanalului rus Moskovkskie Novosti, fostul suveran al Romaniei a cerut condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. "Nu am nici un fel de sentimente urate fata de Rusia. Dar as fi dorit ca ea sa recunoasca faptul ca unele dintre actiunile Uniunii Sovietice au fost deosebit de ingrozitoare pentru romani si, fireste, as dori condamnarea oficiala a Pactului Ribbentrop-Molotov", a declarat regele Mihai. Presedintele Traian Basescu ar avea astfel sansa sa ramana in istoria Romaniei ca omul care a cerut indreptarea Istoriei.
Regele Mihai este ultimul in viata dintre sefii statelor implicate in cel de-al doilea razboi mondial si facea parte in 1945 dintre sefii de stat ai tarilor care au luptat impotriva Germaniei naziste. Romania a participat in prima parte a celui de-al doilea razboi mondial la invadarea Uniunii Sovietice dupa ce, cu un an mai devreme, Uniunea Sovietica ocupase ilegal Basarabia. Sub presiunea trupelor sovietice, la 23 august 1944 regele Mihai, in varsta de 22 de ani, cu sprijinul partidelor si al armatei, l-a inlaturat de la putere pe maresalul Ion Antonescu, desi acesta negocia in secret un pact cu Puterile Aliate. Regele Mihai a fost decorat de Stalin cu cea mai inalta distinctie a Uniunii Sovietice, Ordinul Victoria. Comunistii ajunsi apoi la putere in Bucuresti l-au fortat pe regele Mihai sa abdice, in 1947.
Regele se afla astazi la Moscova, continuandu-si astfel periplul de opt zile pentru cinstirea memoriei soldatilor romani care si-au pierdut viata in cel de-al doilea razboi mondial. Regele este insotit de Principele Radu, care relateaza vizita din zilele trecute la Praga, Brno si Kromeriz. (D.E.)
In multe randuri, intrebarea gazdelor care a venit catre Regele Mihai, in timpul acestui periplu, in care Regele a venit sa aduca aminte, nu sa-si aduca aminte, a fost: "Cand ati venit la noi, ultima oara?" Raspunsul vine, de fiecare data, discret si zambitor: "Acum saizeci si opt de ani, in 1937". In vremea aceea, Regele facuse de doua ori, in 1936 si in 1937, doua vizite oficiale in Cehoslovacia, insotind, ca Principe Mostenitor, pe tatal lui, Carol al II-lea. Si Regele continua, fara sa i se puna o noua intrebare: "Benes era, oarecum, prieten cu noi. L-am cunoscut si pe Masaryk, era... in fine, o personalitate."
Cei de astazi ar numi rabdarea regelui roman "soft power". Fie si numai pentru constanta si rabdare, Regele Mihai poate fi numit un lider actual. In timp ce stra-unchiul lui a "construit", in tara, timp de 48 de ani, Regele de astazi a "asteptat", in afara tarii, 48 de ani. Este, si acesta, un fel de a dura: sa nu te clintesti din convingerile tale si sa astepti, cinci decenii, ca Europa sa se lepede de descreierati.
Dar, daca rabdarea si constanta unui lider sunt calitati personale, rezistenta lui, in decenii, se numeste altfel: continuitate. Iar continuitatea nu este o calitate personala a Regelui, ci un fundament national si un instrument european, pentru Romania.
Regele Mihai paseste simbolic, de la Craiova si Savarsin la Bratislava, de la Zvolen la Kromeriz, de la Brno la Praga. Aceste locuri sunt astazi parte a aceleeasi familii a natiunilor demne si libere, iar Regele este unul din modelele acestei familii. Ce mult s-a schimbat lumea europeana! La inceputul anilor '60, liderii comunisti de la Bucuresti trimiteau in Occident un mesaj in care spuneau ca aveau "destula rabdare sa astepte sfarsitul biologic al Regelui Mihai." Peste 40 de ani, "rabdarea" lor a dat un rezultat exact opus: in anii 2005 si 2006 se fac ultimele retusuri la indepartarea urmelor Cortinei de Fier.
Intorcandu-ne la spatiul european pe care Regele in parcurge pas cu pas, localitate cu localitate, spre a aduce aminte despre aportul nostru la libertatea europeana, as vrea sa va reamintesc unele din "criteriile" europene pe care noi, romanii, le-am implinit, inainte ca ideea vizionara a "Comunitatii europene a carbunelui si otelului" sa se fi nascut macar: dupa 23 august 1944, Romania a avut 175.000 de soldati morti, raniti sau disparuti, in lupta pentru eliberarea Ardealului de Nord, iar apoi a Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei.
"Armata Regala Romana"
Pentru ca astazi suntem in Republica Ceha, iar ieri eram in Slovacia, sa amintim ca soldatii romani care au murit, au fost raniti sau au disparut in Cehoslovacia anului 1945 se ridica la 66.000. Numai cifra certa a celor morti se ridica la 15.000. Romania a avut un rol esential in luptele din sudul Moraviei. Unitati inaintate au ajuns pana la Humpolec, la numai 80 de kilometri de Praga. Un numar de localitati din sudul Moraviei au fost eliberate exclusiv de armata romana. Martorii acelor lupte vorbesc inca si astazi despre "armata regala romana" si subliniaza omenia cu care soldatii Regelui Mihai au tratat populatia autohtona, de comportamentul demn si civilizat al comandantilor. 1569 de soldati romani au cazut la Brno.
Timp de mai multe decenii, tinerii romani care si-au dat viata pentru un surprinzator de actual ideal european, au fost numiti "militari din alte tari". Ca ofiter al armatei romane si ca membru al Familiei Regale, ma inclin in fata clarviziunii sacrificiului lor si rog Europa de astazi sa nu mai uite niciodata de ei! Iar ca sa nu ne mai joace feste Memoria, putem lesne apela la Internet si la tehnologia informatiei.
Intr-un fel, crucialul proces de largire a Uniunii Europene de astazi este implinirea victoriei din mai 1945. Iar devenirea continentului cunoaste, in anii nostri, un moment de o indescriptibila valoare istorica. in secolul al XVII-lea, cand "statul-natiune" devenea principalul actor si subiect al relatiilor internationale, nimeni nu i-a consultat pe europeni, sa vada daca isi doreau sa traiasca in entitati numite "state-natiune". Au urmat cele mai cumplite razboaie din istoria omenirii si sistemului i-au trebuit peste trei sute de ani ca sa se stabilizeze, in forma pe care o cunoastem acum, la scara globala. Europa a "exportat" acest sistem lumii. Acum, Uniunea Europeana este proiectul "post-modern", suprastatal, avansat institutional, pe care Europa il ofera lumii. Multi europeni nu il inteleg, unii nu il agreeaza, important este ca in zilele noastre nu mai moare nimeni, opunandu-se lui. Liderii europeni de astazi incearca sa clarifice, sub ochii nostri, visul european, iar popoarele europene vor da consistenta visului, pana la finalul secolului acestuia.
Regele Mihai I, un lider pentru Mileniul III
Daca privim astfel lucrurile, ceea ce soldatii nostri au infaptuit, prin sacrificiu, in 1945, va avea reverberatie si inteles pe tot parcursul secolului al XXI-lea. Iar regele lor, Mihai I, ramane un lider pentru Mileniul III.
Am ajuns la Kromeriz in dimineata de joi 5 mai, la exact 60 de ani de la eliberarea orasului de catre Armata Regala romana, la 5 mai 1945. Am mers direct la Monumentul Ostasilor Romani, din centrul orasului unde, in prezenta primarului orasului si a autoritatilor locale, a ambasadorului Romaniei si a reprezentantilor armatei cehe, a veteranilor si a unei delegatii din Ramnicu-Valcea, Regele a depus o coroana de flori, in sunetele imnurilor de Stat ale tarilor noastre, Romania si Republica Ceha. Am vizitat apoi Castelul Arhiepiscopal, o alta constructie istorica, salvata de la distrugere de armata romana.
In drumul de la Kromeriz la Brno, ne-am oprit o clipa la Austerlitz si am privit, din fata monumentului ridicat acolo, zarea spre care, cu secole inainte, a privit Napoleon Bonaparte.
La Cimitirul Central din Brno, in dupa-amiaza de 5 mai, a avut loc o ceremonie militara, in fata Memorialului ridicat, de curand, in cinstea soldatilor romani, cu concursul direct al Ministerului ceh al Apararii Nationale. Ceremonia militara a fost urmata de o sfintire oficiata de inalt Prea Sfintia Sa Serafim, Mitropolitul ortodox roman al Europei Centrale si de Nord, care a avut alaturi pe arhiepiscopul Krystof al Boemiei si pe arhiepiscopul Simeon al Moraviei. A luat parte seful Statului Major General al armatei cehe, generalul-locotent Pavel Stefka, pe care am avut placerea sa-l intalnescu in septembrie trecut, in cadrul vizitei pe care am efectuat-o in Republica Ceha. Generalul Stefka a avut un aport hotarator la desavarsirea lucrarilor de constructie a Memorialului. Au mai fost prezenti dl Stanislav Juranek, guvernatorul Regiunii Moravia de Sud si consulul general al Federatiei Ruse, precum si diplomatii romani condusi de ES dl ambasador Gheorghe Tinca, impreuna cu dl Cosmin Dobran, purtator de cuvant al Ministerului roman al Afacerilor Externe. Au rasunat, din nou, imnurile de Stat ale tarilor noastre.
In seara aceleiasi zile am avut, la Praga, o intalnire cu personalul ambasadei Romaniei la Praga si cu membri ai Asociatiei Cehia-Romania.
Vineri 6 mai, ne-am intalnit la Hrad cu doamna Livia Klausova, sotia presedintelui Republicii Cehe. Am vizitat Hrad, apoi ne-am deplasat la Ministerul Apararii Nationale, unde gazda noastra a fost ministrul Apararii Nationale, domnul Karel Kuhnl. Ministrul Kuhnl a oferit Regelui Mihai cea mai inalta distinctie a armatei cehe, "Crucea de Merit" clasa I, multumind lui si armatei romane pentru sacrificiul din 1945 si trecand in revista meritele personale ale Regelui, de-a lungul anilor Razboiului Rece si dupa 1989.
In continuare, am vizitat Ministerul Afacerilor Externe, unde Majestatile Lor au fost oaspetii ministrului ceh de Externe, Excelenta Sa domnul Cyril Svoboda.
In timpul vizitei la Praga, Regele Mihai s-a intalnit cu membrii asociatiei "The Prague Society for International Co-operation", cu reprezentantii romanilor din Praga si cu un mare numar de ziaristi cehi si straini.
Regalitatea, "contribuitor la identitatea continentala"
Asa au aratat cele 72 de ore petrecute in Republica Ceha. Pentru cei de aici, Regele Mihai nu este numai comandantul suprem al uneia din armatele care i-au ajutat sa fie victoriosi in fata propriei lor istorii. Regele roman mai este si reprezentantul unei familii de prieteni ai cehilor, un admirator si apropiat al lu Jan Masaryk, garant al libertatii cehe si simbol al democratiei acestei natiuni; iar unii cehi isi mai aduc aminte ca tot Regele Mihai este cel care a intervenit personal pentru salvarea atasatului militar ceh Heliodor Pika, din mainile Garzii de Fier, in 1940. Bilantul comemorarii de astazi este nu numai glorios, dar si vast: in aprilie-mai 1945, armata romana a eliberat de sub ocupatia germana orasele Velehrad, Kyjov, Bzenec, Kromeriz, Hulin, Valasske Klobouky, Kojetin si zeci de localitati mai mici din Moravia, ajungand pana la Humpolec si Havlickuv Brod, in Boemia de Est.
Dar Romania, in toata istoria ei din secolul al XX-lea, a fost o prietena a Cehoslovaciei, inca de la independenta acestei tari si de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre noi, in 1920. Relatia esential "europeana" a continuat in epoca interbelica, apoi in 1945, culminand cu anul 1968, cand natiunea romana, in intregimea ei, a stat cu sufletul la gura pentru destinul cehoslovacilor. Dupa 1989, atat in drumul nostru catre NATO cat si in cel catre Uniunea Europeana, Cehia a stat prieteneste alaturi de noi. Asa cum modelul relatiei dintre Romania si Republica Ceha este un argument pentru visul Europei unite, tot asa Regele Mihai, prin prezenta lui, este un "aspect" al identitatii romanesti si europene.
O tanara ziarista ne intreba azi dimineata ce rol va avea regalitatea in secolul al XXI-lea, in Europa? Poate ca raspunsul ar fi: "contribuitor la identitatea continentala."
(Intertitlurile apartin redactiei)

---

Despre autor: