Academia Romana si spatiul european al cercetarii

Este Ziua Europei, o zi care are pentru noi o semnificatie speciala, dat fiind recenta semnare a Tratatului de aderare la UE. Am putea spune ca Academia Romana este integrata in Europa si asta inca de multa vreme. Acum sunt insa alte exigente. Cum primeste cercetarea academica integrarea in spatiul european al cercetarii stiintifice?
Cercetarea Academica primeste si priveste integrarea in spatiul european al cercetarii ca pe o provocare pe care trebuie sa o intampinam cu stiinta mai buna, mai multa, competitiva cu cercetarea europeana, legata de problemele nationale si europene, astfel incat "lumea noua" pe care o descopera stiinta sa aduca recunoasterea stiintei romanesti si imbunatatirea calitatii vietii de pretutindeni.
Care este specificul cercetarii academice?
Cercetarea din Institutele Academiei are unele caracteristici: Academia Romana este singura institutie din tara care, prin statut, sustine cercetarea fundamentala; acopera un segment al cercetarii, aparent fara aplicatii imediate, dar care constituie, in fond, baza oricarei cercetari aplicative solide, de viitor; in Academie, pe langa proiectele fundamentale ale culturii noastre nationale, sunt incurajate ideile si proiectele venite de la cercetator (bottom-up.), Cercetarea academica se regaseste in cele 14 sectii stiintifice, care pastoresc 63 de Institute si centre de cercetare cu aproximativ 2500 de cercetatori. Sunt domenii in care cercetatorii romani exceleaza, si care ar disparea daca nu ar fi cuprinse in Institutele noastre.
Din datele care le avem, contributia la vizibilitatea cercetarii romanesti a cercetatorilor nostri este, as spune, decenta, poate chiar buna. In anul 2000, din cele patru Centre de Excelenta selectate din Romania, doua au fost ale Academiei Romane. Institute academice din Iasi, Timisoara si Bucuresti participa la 28 de proiecte din Programul Cadru 6 al Comunitatii Europene. Recent, la o competitie a Comunitatii Europene deschisa Romaniei, Bulgariei si Turciei, din cele 560 de proiecte depuse au fost selectionate in total 26, intre care 8 din Romania si, dintre acestea, doua sunt castigate de institute academice. Facem demersuri perseverente pentru a selecta si promova cercetarea de performanta!
Care sunt beneficiile integrarii in spatiul european al cercetarii?
Se evita izolarea, se faciliteaza comunicarea, colaborarea, schimbul de idei, creste competitia cu cercetatorii straini si, in cele din urma, va duce la dezvoltarea cercetarii in tara si in lume.
Sa vorbim si despre sansele de integrare ale cercetarii academice, o cercetare fundamentala prin excelenta.
Sansele exista, trebuie doar forta de a le fructifica. In ultimii ani, Comunitatea Europeana pune accent serios (si fonduri) pe cercetarea fundamentala, fiindca istoria stiintei a aratat ca orice descoperire, aparent de cunoastere generala, are o aplicatie practica in viitor.
O buna parte din cercetarea din Academia Romana este "directionata", pentru ca ea se adreseaza problemelor majore de mediu, sanatate, economie, in general ale vietii societatii moderne nu numai a noastra, ci si a Europei, a lumii in general. Este momentul ca cercetarea noastra fundamentala sa devina parte din cercetarea europeana, nu doar de dragul integrarii, ci pentru ca stiinta romaneasca este indreptatita sa devina un contribuitor la patrimoniul mondial al cunoasterii, sa capete vizibilitate si sa participe direct la competitia europeana. Sigur, aceasta necesita eforturi mari, dar merita. Chiar daca nu suntem la nivelul de dotare tehnologica din Vestul Europei, este dovedit ca, acolo unde se pun laolalta idei bune, imaginatie, vointa si foarte multa munca, cercetarea este performanta, chiar in conditii dificile. Asta nu inseamna ca nu avem o nevoie stringenta de modernizare tehnologica in Institute.
Finantarea cercetarii - o investitie pentru viitor
Institutul de Biologie si Patologie Celulara "Nicolae Simionescu", pe care il conduceti, ca si Institutul "Petru Poni" din Iasi, ilustreaza deplin acest adevar. Ce trebuie sau ce se poate face acum in institutele academice?
Cred ca este necesara imbunatatirea si modernizarea aparaturii de cercetare, extinderea cercetarii complexe, multidisciplinare in colaborare cu centrele universitare din tara si laboratoare europene. Sa evaluam si sa ne lasam evaluati aplicand standarde internationale. Poate ar trebui sa existe un set de criterii (concrete) pe care un cercetator sa si le poata aplica sie-insusi, sa se autoevalueze si sa-si cantareasca realizarile. Un cantar al performantei. Cand nu arata bine, luam masuri necesare. Trebuie doar vointa, dorinta, idei bune si foarte multa munca. Apoi, cercetatorii nostri din stiintele exacte ar trebui sa aiba mai mult curaj sa-si publice rezultatele in reviste recunoscute international (lista ISI), pentru ca numai astfel ele vor fi recunoscute de comunitatea stiintifica si, totodata, va creste vizibilitatea stiintei romanesti. O lucrare buna, publicata intr-o revista de prestigiu, face cat zece lucrari mediocre, care nu fac decat sa creasca numarul filelor din dosarul pentru diferite functii.
Si perspectivele?
Perspective? Optimismul excesiv ca si scepticismul exagerat nu sunt buni camarazi de drum. Si totusi... cred ca in Academia Romana, cercetarea are libertatea necesara si constrangerea utila pentru ca ideile noi, stiinta de calitate sa se poata dezvolta bine. Totodata, Academia asigura un grad mare de independenta cercetarii de perspectiva si, nu imediat, aplicativa. Academia este o sansa pentru cercetatorul genuin, adevarat. De aceea cred ca situatia cercetarii academice are perspective bune.
Aceasta presupune si o finantare corespunzatoare...
Desigur. Aici mai sunt multe de facut. In primul rand, trebuie sa convingem ca cercetarea performanta necesita asigurarea "masei critice" de talent si de fonduri. Fara aceasta "masa critica", fondurile de cercetare devin o risipa. Cred ca va veni momentul cand in discursul politic o sa apara si cuvantul "cercetare" alaturi de educatie si invatamant si cand se va intelege ca finantarea cercetarii fundamentale nu este o subventie, ci o investitie pentru un viitor mai bun al societatii... Un cercetator si o cercetare buna costa scump, dar un cercetator si o cercetare mediocra costa cu mult mai mult.
Cultivarea performantei
Ati creat, la Institutul pe care l-ati infiintat si il conduceti, la care tineti ca la o adevarata familie, o scoala stiintifica. De sapte ani sunteti si vicepresedinte al Academiei Romane. Aveti o bogata experienta manageriala si-mi pare firesc sa va intreb care "filosofia" acestor izbanzi?
Filozofia de baza este ca cercetatorii sa vada, sa creada si sa se convinga de faptul ca lucreaza intr-un proiect important, ca rezultatele lor bune sunt apreciate de comunitatea stiintifica nationala si internationala, ca insuccesele in stiinta sunt multe, dar nu descurajatoare, ca ceea ce nu intelegi azi, maine ar putea sa devina limpede, ca ei fac parte dintr-o lume uneori neinteleasa, dar o lume plina de fascinatia descoperirii "necunoscutului" care exista in jurul nostru sau chiar in noi insine. Daca reusesti sa faci asta ani si ani la rand, sa transmiti nelinistea cautarii si bucuria gasirii, daca perseverezi in credinta cercetarii, ai sansa sa creezi o "scoala stiintifica".
Cunosc activitatea institutului Dvs. Am participat la manifestari stiintifice ale Institutului Dvs. inca inainte de 1989 si imi amintesc de relatiile cordiale de parteneriat cu alti oameni de stiinta, cu alte centre de cercetare de profil. Care este "secretul" acestei performante?
Secretul nu este secret. Parteneriatul in stiinta are la baza co-interesarea reciproca in rezultatele si potentialul celuilalt. Daca datele sunt noi, interesante, complementare, de perspectiva, in folosul ambelor parti, in folosul avansarii mai grabnice a unui proiect, parteneriatul este asigurat.
O problema aproape dureroasa pentru noi este plecarea celor mai valorosi tineri. Cineva imi spunea odata cu amaraciune ca noi "producem" oameni de stiinta pentru strainatate. La Institutul Dvs., si inainte si acum, tinerii se pot afirma in conditii cat de cat optime. Cum reusiti? Poate e o sugestie si pentru alte institute.
Cred ca trebuie sa fim foarte atenti cu aceasta asertiune. In adevar, tineri foarte valorosi pleaca din tara. Dar sa nu jignim inteligenta romaneasca. Sunt tineri foarte valorosi, care prin libera alegere, raman sa lucreze in tara. Altii la fel de valorosi, pleaca pentru o perioada ca apoi sa se reintoarca in tara. In Institutul nostru, avem toate aceste categorii. Cred in libertatea de optiune. Si eu am optat dupa 10 ani de cercetare in SUA sa ma intorc acasa in 1979 si impreuna cu Profesorul Nicolae Simionescu sa cream Institutul de azi.
Din Institut au plecat unii cercetatori buni, altii la fel de buni au ales sa-si continue cercetarea in Institut avand ca scop sa mearga treaba bine mai departe si sa ne mentinem locul cucerit cu stradanii mari. In locul celor plecati, am selectat atent oameni foarte talentati si dedicati cercetarii. Unii dintre cei plecati s-au intors in Institut dupa un numar de ani. Bravo lor!
Cum se cultiva performanta in cercetare?
Mentinand lucrul serios (seminarii saptamanale, rapoarte de cercetare, discutii periodice asupra proiectului), simtul de responsabilitate si facem tot ce putem ca cei care performa bine si publica in reviste de prestigiu sa-i trimitem la congrese internationale unde sa-si prezinte rezultatele. Este un obicei la noi ca pe tinerii care lucreaza intr-un proiect sa-i punem prim-semnatari ai lucrarii, chiar daca ideea sau interpretarea datelor nu le apartine; credem ca este un stimulent. Daca la acestea adaugi un climat de "familie stiintifica" care isi imparte si binele si raul, si sarbatorile si nenorocirile, reusesti ca tinerii sa se simta impliniti.
"Un vis al inteligentei libere"
"O forma de integrare este si activitatea Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, al carei presedinte executiv sunteti. Care este "filosofia" acestei Fundatii?
Cred ca filozofia Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta este reflectata prin insusi motto-ul ei "Un vis al inteligentei libere" (Titu Maiorescu). In adevar, Fundatia doreste sa sustina inteligenta romaneasca si creatia adevarata in domeniul stiintelor si umanioarelor, o alianta fireasca cuprinsa in fapt intr-un singur cuvant - "cultura nationala". Incercam sa promovam valorile intelectuale romanesti din trecut si prezent, actul de creatie cu valoare permanenta, re-aducerea in memoria colectiva a marilor nostri clasici si descoperirea actualelor talente.
In plus, Fundatia se preocupa de problemele actuale ale societatii noastre. Dezbaterile pe probleme foarte stringente azi, sunt un exemplu in acest sens.
Fundatia are o activitate bogata desi prea putin cunoscuta. Care dintre impliniri sunt reprezentative pentru scopul propus?
Personal, nu cred ca trambitele stridente inseamna totdeauna impliniri adevarate. Cred ca este important sa faci ceva, cu onestitate si valoare permanenta. In acest sens, Fundatia noastra impreuna cu Academia Romana a intreprins un proiect grandios de publicare a colectiei "Opere Fundamentale" ale literaturii romane, proiect coordonat de Acad. Eugen Simion in care in trei ani au fost publicate 58 de volume ale clasicilor nostri, o adevarata colectie. Minunata realizare, demna de o cultura mare.
Apoi, au avut loc niste dezbateri foarte interesante pe probleme actuale ale societatii noastre. Va dau doar cateva exemple: "Starea lumii in pragul secolului XXI", "Ce inseamna sa fii european?", "Dreapta si stanga, azi", "Mitizarea si demitizarea istoriei" sau "Locul si rolul culturii in programul de dezvoltare a societatii romanesti" si altele. Problemele noastre, ale tuturor.
In plus, trei seminarii internationale organizate cu parteneri straini au avut ca subiect "Sa gandim Europa". Din nou intelighentia romaneasca si europeana au dezbatut probleme care ne privesc pe toti cei de azi, precum si pe urmasii nostri.
Cum vedeti misiunea Academiei Romane intr-o lume a schimbarii?
Academia Romana, in felul ei, creeaza o stare de veghe asupra valorilor culturii romanesti, conducandu-se dupa principiul ca acela care scrie bine in limba romana sau care face stiinta sa progreseze serveste Romania.

---

Despre autor: