Legislatia comunitara in limba romana si pentru Chisinau

In asteptarea votului din plenul Parlamentului European privind tratatul de aderare la Uniunea Europeana a Romaniei va prezentam un interviu cu ministrul Integrarii Europene, Ene Dinga. Saptamana trecuta, Comisia de Politica Externa a Parlamentului European a aprobat raportul Moscovici care recomanda acordarea avizului conform pentru tratatul de aderare.
Cum vor fi selectati cei care vor lucra din partea Romaniei in institutiile europene?
Dupa semnarea tratatului de aderare, Romania urmeaza sa aibe statutul de observator activ in toate institutiile europene, Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul European, astfel incat prin observatorii trimisi isi poate prezenta pozitia si argumentele, fara a avea insa dreptul de vot. Numarul de eu-roparlamentari este de 35, astfel Romania va fi a 7 tara din Uniune dupa 2007 si de aceea spun ca extinderea UE cu Romania si Bulgaria reprezinta un castig institutional, politic, social si economic.
In ceea ce priveste selectia acestor observatori activi ea se va face in mod diferit in functie de statutul lor. In grupurile de lucru ale Comisiei Europene vor fi experti pe problemele din grupurile de lucru, iar in ceea ce priveste observatorii de la Parlamentul European, acestia vor fi selectati dintre actualii parlamentari de la Bucuresti. Dupa 2007 probabil ca nu vom face alegeri speciale si vom face o selectie. Se va face un sistem de alegeri si se va tine seama de structura politica a parlamentului, dar nu va fi organizat un scrutin national pentru europarlamentarii din Romania.
Referitor la dezbaterile din Parlamentul European, din Comisia de politica externa, in care s-a solicitat o influenta a legislativului european asupra aderarii Romaniei si dupa semnarea tratatului de aderare nu ar fi fost cazul ca Romania sa devina mai vocala?
Aici e vorba de faptul ca dezbaterea pe aceasta tema e urmarea necesitatii Parlamentului European de a-si spori rolul in raport cu Comisia Europeana. Legislivul european doreste sa-si sporeasca rolul in ceea ce priveste monitorizarea progreselor noilor state. Acest lucru nu ne deranjeaza. Romania are interesul sa-si indeplineasca angajamentele deoarece isi reduce costurile legate de socul aderarii si isi apropie beneficiile. Faptul ca inca un ochi, Parlamentul European, vegheaza asupra respectarii angajamentelor, nu deranjeaza de loc, e chiar ceva benefic, reprezinta inca o ancora de mentinere a vigilentei pentru indeplinirea angajamentelor. Nu era necesara dar nici nu este daunatoare. In alta ordine de idei si pentru cele 10 tari dinainte a existat o prevedere prin care Parlamentul European isi asuma un rol important. Parlamentul European alaturi de Comisia Europeana poate sa recomande Consiliului European amanarea aderarii Romaniei in cazul in care angajamentele sunt neindeplinite sau exista riscuri clare de neindeplinire. Mecanismul prin care se poate activa clauza de amanare este unul care poate permite evitarea acestei amanari. Comisia Europeana face o notificare mai intai Romaniei, dupa aceea se cauta in comun solutii pentru respectiva problema. Daca nici dupa acest demers nu sunt indeplinite conditiile, abia atunci Comisia Europeana va recomanda in raportul de monitorizare din noiembrie catre Consiliul European activarea clauzei. Mai mult decat atat, daca angajamentul nerespectat este dintre cele 11 conditii speciale, 4 pentru concurenta si 7 pentru justitie si afaceri interne, atunci Consiliul European poate lua decizia de amanare cu majoritate calificata, daca e vorba alt angajament decizia se ia doar cu unanimitate. Mecanismul acesta are diverse instante de eliminare a riscurilor pentru producerea amanarii. Aceasta nu se declanseaza automat.
Romania primeste cele mai mari fondduri de aderare, cum vor fi folositi acesti bani?
Aceste fonduri sunt destinate in primul rand modernizarii Romaniei, Uniunea Europeana e interesata ca un nou stat membru sa fie pregatit pentru a intra in concertul european, un stat nepregatit poate produce bulversari. Trebuie sa indepartam deficitul de modernizare al Romaniei, iar noul stat membru sa fie omogen cu Uniunea. Prin urmare aceste fonduri au aceasta menire importanta. Ce trebuie sa faca Ministerul Integrarii Europene: noi gestionam doar o parte din fondurile PHARE, iar acestea vor fi folosite in conditii de eficienta. E nevoie ca proiectele prin care se solicita finantari sa umple goluri de modernizare, care sa asigure o structura economica, de utilitati, de productie care sa fie compatibila cu structurile Uniunii. Aici vreau sa mai zic ca eficienta utilizarii fondurilor trebuie sa asigure si securizarea lor: eliminarea cazurilor in care fondurile europene sunt deturnate de la cauza pentru care erau destinate. Exista cazuri peste tot, de aceea noi avem o serie de instante, structuri de control, inclusiv componenta OLAF de la Bruxelles, si la MIE avem atributii de control in ceea ce priveste utilizarea fondurilor. Este necesara in acest timp eliminarea discrepantelor de dezvoltare dintre regiuni, trebuie sa utilizam aceste fonduri in perspectiva, astfel ca teritoriul Romaniei sa devina cat mai omogen.
Cum ar putea contribui Romania la integrarea europeana a vecinilor de la est, Ucraina si Republica Moldova, care si-au exprimat dorinta de a adera la Uniunea Europeana?
MIE, viitorul minister al Afacerilor Europene, desfasoara pregatirea interna a Romaniei pentru aderare si va coordona politica externa in ceea ce priveste politica de integrare dupa 2007. Ministerul nostru e disponibil sa ofere expertiza tuturor celor care sunt interesati, mai ales celor de la granita de est, Moldovei, Ucrainei si chiar Georgiei. In primul rand e vorba de disponibilitatea noastra de utiliza aceasta expertiza pe care am capatat-o si putem trimite experti in tarile respective si putem primi experti. Cred ca Romania trebuie sa-si concentreze eforturile pe propia pregatire de aderare astfel ca 2007 sa fie o data certa, fara nici un fel de emotie. Dupa ce vom deveni membri cu drepturi depline ne vom putea concentra mult mai mult pe ajutorul pentru tarile vecine.
La Chisinau se vorbeste de faptul ca aderarea Moldovei ar putea beneficia de traducerile din legislatia europeana facute la Bucuresti. Ce parere aveti de o astfel de pozitie?
Fiind vorba de aceeasi limba, limba romana, care se vorbeste si aici si in Republica Moldova, nu sunt limbi diferite. La nivel guv se poate discuta posib utilizarii traducerii intregului aquis comunitar, care are 100.000 de pagini.
Ce ne puteti spune referitor la discutiile privind regionalizarea Romaniei, se spune ca asta ar fi o cerinta europeana?
Pot sa va spun ca stabilirea regiunilor de dezvoltare in Romania a fost una pe criterii non-administrative, este vorba de criterii economice, criterii de conexiune a resurselor economice de orice fel. Toate aceste criterii non-administrative au dus la configurarea acestor regiuni de dezvoltare. Acele consilii si agentii de dezvoltare regionala sunt organizatii non-guvernamentale. Exista voci care reclama o re-regionalizare a Romaniei pe criterii apropiate de structuri administrative sau etnice. Pentru Guvernul Romaniei aceasta regandire a regiunilor nu este nicidecum o prioritate. Avand in vedere ca planurile financiare ale Romaniei sunt pe termen lung, o re-regionalizare a Romaniei nu ar trebui luata in considerare mai devreme de 2013. Singurele criterii care trebuie luate in seama sunt cele economice, care sa ia in considerare impactul fondurilor europene.
Aveti un pronostic pentru votul privind aderarea Romaniei din plenul Parlamentului European de saptamana viitoare?
E greu de dat un asemenea pronostic, insa mi se pare de bun simt ca procentul din Comisia de politica externe sa fie contagios si pentru plenul Parlamentului European.

---

Despre autor: